Prezentăm mai jos textul imnului, în maghiară și în română. Comentariile îți aparțin ție, cititorule!
Imnul secuiesc (în maghiară Székely himnusz) este un poem scris în anul 1921 de György Csanády, pus apoi pe o melodie creată de Kálmán Mihalik. Mult timp interzis, dar foarte cunoscut în Transilvania, el este cântat cu regularitate la petreceri și evenimente în secuime.
Refrenul poemului este „Doamne, nu lăsa să piară Ardealul” (Ne hagyd elveszni Erdélyt, Istenünk).
Versurile originale
Versiunea originală din 1921, scrisă de Csanády:
Versuri | Traducere |
---|---|
Ki tudja merre, merre visz a végzet Göröngyös úton, sötét éjjelen. Segítsd még egyszer győzelemre néped, Csaba király a csillagösvényen. |
Cine știe încotro, încotro ne duce destinul Pe drumuri aspre, în întunericul nopții Mai ajută-ți încă o dată poporul spre victorie Regele Csaba, pe cărări de stele! |
Maroknyi székely porlik, mint a szikla Népek harcától zajló tengeren. Fejünk az ár ezerszer elborítja, Ne hagyd el Erdélyt, Erdélyt, Istenem! |
Un pumn de secui se macină precum stânca, Pe o mare a luptelor dintre popoare Valurile ei s-au revărsat peste noi de mii de ori Nu părăsi Ardealul, Dumnezeul meu! |
Versiunea adoptată
Versiunea folosită astăzi, și adoptată în 2009 ca imn al Ținutului Secuiesc:
Versuri | Traducere |
---|---|
Ki tudja merre, merre visz a végzet, Göröngyös úton, sötét éjjelen. Vezesd még egyszer győzelemre néped, Csaba királyfi csillagösvényen! |
Cine știe încotro, încotro ne duce destinul Pe drumuri aspre, în întunericul nopții Mai condu-ți înca odată poporul spre victorie Prințule Csaba, pe cărări de stele! |
Maroknyi székely porlik, mint a szikla, Népek harcának zajló tengerén. Fejünk az ár, jaj, százszor elborítja, Ne hagyd elveszni Erdélyt, Istenünk! |
Un pumn de secui se macină precum stânca, În marea luptelor dintre popoare Valurile ei s-au revărsat peste noi, vai, de sute de ori Nu lăsa să piară Ardealul, Dumnezeul nostru! |
Această versiune modificată s-a răspândit după 1970. Ultimul rând (Nu lăsa să piară Ardealul) nu se regăsește în textul lui Csanády; poetul nu a folosit termenul pesimist „a pieri”, deoarece el a sprijinit supraviețuirea.