Începând cu anul școlar 2024-2025, directorii de școli din România pot fi demiși la „propunerea motivată a autorității publice locale”, o prevedere nou introdusă în Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP 2024). Această modificare aduce o schimbare semnificativă în modul de gestionare a funcției de director și a stârnit dezbateri aprinse în contextul apropierii unui an electoral cu mize mari.
Conform noilor reglementări, autoritățile publice locale, reprezentate de primar și consiliul local, au acum posibilitatea să propună demiterea unui director dacă acesta nu respectă contractul de management administrativ-financiar, evaluat anual. Cu toate acestea, decizia finală aparține inspectoratelor școlare județene (ISJ) sau Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB). Această schimbare ridică întrebări cu privire la independența funcției de director de școală, în special în condițiile în care multe posturi din inspectoratele școlare sunt ocupate de persoane numite politic.
Cum poate fi demis un director de școală
Noul regulament stabilește mai multe modalități prin care un director poate fi eliberat din funcție:
– La propunerea inspectorului școlar general, cu avizul consiliului de administrație al ISJ/ISMB;
– La solicitarea a două treimi dintre membrii consiliului de administrație al unității de învățământ, urmată de o evaluare realizată de inspectorat;
– La inițiativa consiliului profesoral, cu votul secret a două treimi dintre membri, caz în care un audit al activității directorului este obligatoriu;
– Pentru încălcarea cu vinovăție a obligațiilor din contractul de management, conform procedurii de cercetare disciplinară prevăzute în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Noua prevedere conform căreia primarul poate propune demiterea directorului nu se regăsea în regulamentul anterior din 2022 și a fost introdusă prin ROFUIP 2024, generând discuții despre posibilele implicații politice.
Politizarea funcției de director – risc major în contextul noilor reglementări
Implicarea primarilor și a consiliilor locale în decizia de demitere a directorilor de școli ridică îngrijorări privind creșterea influenței politice asupra conducerii unităților de învățământ. În condițiile în care inspectoratele școlare sunt deja percepute ca organisme politizate, posibilitatea ca un politician local să ceară demiterea unui director numit pe criterii profesionale poate duce la abuzuri.
Directorii de școli sunt selectați prin concursuri naționale, pe baza profesionalismului și meritocrației, însă noile prevederi creează un mecanism prin care aceștia ar putea fi demiși pe alte criterii decât cele educaționale. Într-un an electoral, această măsură ar putea deschide calea pentru influențe politice directe asupra conducerii școlilor, slăbind independența acestora și afectând principiile meritocratice pe care se bazează procesul de selecție.
Rolul primarilor și consiliilor locale în demiterea directorilor de școli
Conform Codului Administrativ (OUG 57/2019), primarii și consiliile locale sunt autoritățile executive și deliberative în comune, orașe și municipii. ROFUIP 2024 implementează o prevedere din Legea 198/2023, care stipulează că autoritățile publice locale pot evalua anual respectarea planului de management administrativ-financiar al directorilor de școli și pot propune eliberarea acestora din funcție.
Cu toate că autoritatea finală rămâne la inspectoratele școlare, riscul este ca politizarea procesului de decizie să submineze autonomia educațională a școlilor. Într-un astfel de context, primarii ar putea folosi această pârghie pentru a influența direct deciziile privind conducerea școlilor din comunitățile lor.
Reacții din sistemul educațional și riscurile pentru școlile din România
Educația din România se confruntă deja cu o problemă acută de politizare a funcțiilor de conducere. Potrivit rapoartelor, un procent semnificativ din posturile de directori și directori adjuncți sunt ocupate prin numiri politice. Introducerea posibilității de demitere la propunerea primarului, într-un sistem deja marcat de influențe politice, poate crea un mediu și mai vulnerabil la abuzuri.
Criticii noilor reglementări consideră că decizia de a acorda autorităților publice locale acest rol poate compromite calitatea actului educațional. În loc să fie evaluate pe baza performanțelor educaționale, conducerile școlilor ar putea fi supuse unor presiuni politice și intereselor locale, în detrimentul stabilității și profesionalismului.
Impactul asupra concursurilor pentru directori și reformelor viitoare
Noile reguli vin într-un moment în care Ministerul Educației a amânat organizarea unui nou concurs pentru ocuparea funcțiilor de director până în 2025. Acest context întărește temerile că numirile politice vor continua să influențeze conducerea școlilor, iar concursurile pe criterii de profesionalism vor deveni mai rare. În plus, inspectoratele școlare, care ar trebui să supravegheze aceste procese, sunt ele însele politizate.
În concluzie, noile prevederi din ROFUIP 2024, care permit demiterea directorilor de școli la propunerea primarului, sunt văzute de mulți ca un pas în direcția politizării excesive a conducerii unităților de învățământ. Într-un sistem deja vulnerabil la influențe politice, riscul este ca deciziile să nu mai fie luate pe baza interesului educațional, ci pe criterii politice, ceea ce ar putea afecta profund performanțele școlilor și calitatea educației din România.
