Curtea de Apel Cluj a pronunțat o decizie istorică pentru agricultura românească, prin care suspendă derogările emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide. Substanțele sunt interzise pe teritoriul Uniunii Europene de mai bine de 10 ani, însă MADR a dat în fiecare an autorizații pentru utilizarea acestora în cazul tratamentelor la sămânță pentru anumite culturi.
Procesul care a condus la această hotărâre a fost inițiat de două organizații de țărani și apicultori din România, Eco Ruralis și ROMAPIS, acestea contestând derogările care au permis utilizarea unor substanțe interzise ce afectează atât albinele, cât și mediul înconjurător, în viziunea acestora. Curtea de Apel Cluj a dat dreptate celor două organizații și a dispus suspendarea autorizațiilor nr. 16895/05.12.2024 nr. 16896/05.12.2024 și nr. 16897/05.12.2024, emise de Ministerul Agriculturii, până la soluționarea definitivă a procesului pe fond.
Pentru a vedea argumentele care au stat la baza pornirii procesului, AGRO TV a stat de vorbă cu vicepreședintele ROMAPIS, Constantin Dobrescu.
”Acest tip de autorizare se dă pentru situații speciale, în care tratarea se face în stații profesioniste, autorizate. Eu nu cred că acolo se poate greși dozajul, deci se exclude posibilitatea unor greșeli la utilizare. Problema este la principiul de acțiune al acestor substanțe. Fiecare generație nouă de pesticide este mult mai eficientă, adică mult mai toxică decât generația anterioară. Neonicotinoidele, până acum, ar a fi ultima generație, și se ajunge la o toxicitate extraordinar de mare, care ar trebui să se manifeste asupra dăunătorilor.
Aici intervine și partea aceasta foarte dificil de studiat, pentru că de multe ori am auzit din partea fermierilor: hai să facem niște studii la noi în ferme, aducem albine, punem neonicotinoide pe semințe și vedem dacă mor albinele. Păi scuzați-mă, nu așa merge treaba. Sunt niște lucruri mult mai subtile. Efectele neonicotinoidelor nu sunt de mortalitate acută, ci de mortalitate cronică, se manifestă în timp. Efectele principale nu sunt cele letale, albinele nu mor, dar de exemplu nu mai știu să se întoarcă acasă sau se dezorganizează activitatea în cuibul lor, ca urmare a efectului unor substanțe toxice”, a explicat Constantin Dobrescu, pentru AGRO TV.
Totodată, reprezentantul apicultorilor susține că substanțele neonicotinoide nu sunt nocive doar pentru albine, ci și pentru mediul înconjurător, ele rămânând în sol pentru o perioadă extrem de lungă.
”Acesta este efectul asupra albinelor, dar lucrurile sunt mult mai grave. Cea mai mare parte a substanței toxice dintr-o sămânță nu își atinge ținta. Se pare că doar 5% ajunge să omoare un tanymecus sau un vierme sârmă. Restul se regăsește în apă, iar o parte rămâne în pământ. Aici, studii mai recente la care chiar am participat, arată că imidaclopridul se regăsește în Uniunea Europeană în zone unde este interzis de 10 ani, pe când nouă ni s-a spus să nu ne facem griji, pentru că această substanță se descompune rapid. Cercetarea științifică ne arată că este exact invers”, a mai precizat vicepreședintele ROMAPIS.
De partea cealaltă, fermierii sunt revoltați de decizia Curții de Apel Cluj și spun că tratamentele cu neonicotinoide sunt esențiale în România, pentru că nicio altă țară din Uniunea Europeană nu se confruntă cu dăunătorii specifici combătuți de aceste substanțe.
”Neonicotinoidele sunt substanțe insecticide cu care se tratează sămânța de porumb și de floarea soarelui, în principal. Sunt un medicament pentru plante și creează siguranța apicultorului că nu are probleme în faza cotiledonală și când are frunzele tinere cu atacul unui dăunător care se numește tanymecus dilaticollis. Acest dăunător este foarte răspândit la noi în țară, mai ales în sudul țării și sudul Moldovei. În Bărăgan, acest dăunător face ravagii. Dacă pragul de dăunare este de 5 adulți/metru pătrat, s-a ajuns să se găsească 120-140 de adulți/metru pătrat. Pur și simplu decimează culturile.
Tratamentul în vegetație nu este eficient, plus că atunci când faci tratament în vegetație și trebuie să îl faci cu insecticide de contact, poți să prinzi albine în zbor. Albinarii pierd mai multe albine atunci când se fac tratamente în vegetație decât la sămânță. Nu există niciun experiment în care să se fi găsit urme de neonicotinoide în albine”, a precizat Ion Cioroianu, inginer agronom, primvicepreședinte al Asociației Fermierilor din România.
Într-o înregistrare video publicată pe rețelele sociale, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a prezentat poziția oficială a MADR ca urmare a deciziei Curții de Apel Cluj. Potrivit șefului MADR, decizia nu se va aplica în cazul semințelor deja tratate. În plus, Barbu a dat de înțeles că va încerca să discute cu asociațiile de apicultori, în încercarea de a le determina să renunțe la acțiunea lor în instanță.
