Sfântul Andrei este unul dintre simbolurile României, având pentru români o profundă semnificație religioasă, culturală și identitară. Se impune ca unul dintre cei mai importanți sfinți ai creștinătății românești, cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri. Unul dintre apostolii Domnului, Andrei este considerat Ocrotitorul României, deci ocupă un loc aparte în identitatea spirituală națională. Peste 700.000 de români își celebrează onomastica de sărbătoarea Sfântului Andrei.
Sfântul Andrei s-a născut la data de 6.î.Hr în Betsaida, Districtul de Nord, Israel. Fiul lui Iona i s-a alăturat Mântuitorului împreună cu fratele său, Sfântul Petru, iar astfel cei doi au devenit primii Apostoli ai lui Hristos. L-a întrebat pe Domnul despre timpul celei de-a doua veniri.
Este „întâiul chemat” între Apostoli și fratele Apostolului Petru
Înainte de a fi „întâiul chemat” între Apostoli, i-a fost ucenic Sfântului Ioan Botezătorul. Din acel moment el a propovăduit învăţăturile Domnului, după cum spune şi Calendarul Ortodox. Nu s-a lepădat de Mântuitor în Săptămâna Patimilor, iar după ce Mântuitorul a înviat şi S-a înălţat la cer a continuat să împărtăşească învăţăturile creştine, ajungând şi pe teritoriul României, în zona Dobrogei.
Nu se cunoaște data exactă a martirizării sale, însă unii istorici îl fixează în timpul persecuției împăratului Nero, prin anii 64-67. Alți istorici consideră că a avut loc în vremea persecuțiilor anti-creștine inițiate de împăratul Domițian (81-96).
Primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci
Potrivit traditiei, teologilor si istoricilor, scrie crestinortodox, Sfantul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto daci. În Istoria bisericească, Eusebiu de Cezareea (+ 339/340) afirma:
„Sfinții Apostoli ai Mântuitorului, precum și ucenicii lor, s-au împrăștiat în toată lumea locuită de atunci. După tradiție, lui Toma i-au căzut sorții să meargă în Parția, lui Andrei în Sciția, lui Ioan în Asia”.
Andrei este patron al Scoției (steagul scoțian reprezintă crucea sfântului Andrei), al României, al Spaniei, al Siciliei, al Greciei și al Rusiei. De asemenea, el este patronul orașelor Napoli, Ravenna, Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux, Brugge, Patras etc. Întrucât era de meserie pescar, sfântul este considerat de marinarii și pescarii greci drept ocrotitorul lor. În România, sfântul este considerat cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri.
Semnificația religioasă a Apostolului românilor. A creștinat teritoriile locuite de strămoși
Sfântul Andrei este apostolul care a creștinat teritoriile locuite de strămoșii românilor. Tradiția creștină ne spune că Sfântul Andrei, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus, a predicat creștinismul în:
• Sciția Mică (Dobrogea de azi)
• zona Pontului Euxin (Marea Neagră).
Tradiția creștină românească atribuie Sfântului Andrei misiunea de a propaga creștinismul în Sciția, așadar Sfântul Apostol Andrei a adus creștinismul în această regiune. Trebuie să amintim şi faptul că Moaștele Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat și Ocrotitorul României, au fost aduse pentru prima dată în țara noastră la Iași, în anul 1996, astfel că Sfântul revenea pe pământul românesc, după aproape 2000 de ani de când pășise pe aceste meleaguri pentru a răspândi Evanghelia lui Hristos.
Moaștele sale au fost aduse pentru prima dată în țara noastră la Iași, în anul 1996, revenind pe pământul românesc, după aproape 2000 de ani de când pășise pe aceste meleaguri pentru a răspândi Evanghelia lui Hristos.
A propovăduit cuvântul Domnului până în ultima clipă, murind crucificat
A răspândit cuvântul Domnului până în ultima clipă a vieții, când a sfârşit ca un martir. Învăţăturilor sale au rămas vii în inimile românilor până în ziua de azi. Dovadă sunt toponimele din zona Dobrogei precum Peştera Sfântului Andrei, fiind cea mai veche biserică creştină de pe teritoriul României, considerată Bethleemul creştinismului românesc, şi Pârâiaşul Sfântului Andrei. A fost crucificat în orașul Patras din Grecia, pe o cruce în formă de X, cunoscută sub numele de „Crucea Sfântului Andrei”. Se spune că, înainte de a muri, el a binecuvântat lumea și a mărturisit credința în Hristos.
Din acest motiv este considerat ocrotitorul României. Biserica Ortodoxă Română îl sărbătorește pe data de 30 noiembrie, iar ziua este trecută ca sărbătoare națională bisericească, dar și zi liberă legală în România. Ziua sa a fost marcată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, iar din anul 1997 a fost proclamat oficial Ocrotitorul României.
Semnificația culturală și populară a nopții magice a sfântului Andrei sau Noaptea strigoilor
Ziua Sfântului Andrei este una dintre cele mai bogate în tradiții și superstiții zile din tot folclorul românesc. Este văzută ca o noapte magică, comparabilă cu Halloween-ul din alte culturi. În mod tradițional, se crede că în această noapte unică, spiritele rele ies în lume, animalele capătă glas, iar oamenii trebuie protejați cu usturoi și ritualuri.
Sărbătoarea este cunoscută în calendarul popular şi sub denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă sau Gadinetul Şchiop. Unii oameni sunt de părere că, în noaptea de Sfântul Andrei, lupii încep a vorbi cu grai de om, de unde şi denumirea de “Ziua Lupului”.
În dimineața de Sfântul Andrei, creștinii merg la biserică la slujbă, apoi se întorc acasă și dau de pomană pentru sufletele celor adormiți.
Tradiții și obiceiuri de hramul Sfântului Andrei
- În ziua sărbătorii, femeile nu au voie să facă treabă prin casă, să spele, să coasă sau să facă curățenie, iar bărbații nu au voie să meșterească prin gospodărie.
- În multe tradiții populare locale, pusul grâului la încolțit este asociat cu ziua sa. În unele regiuni, tradiția spune că în ziua de Sfântul Andrei, fetele trebuie să arunce un fir de busuioc peste casă și să observe în ce direcție cade acesta. Direcția în care cade busuiocul ar putea indica direcția viitorului soț.
- Tot în această zi, gospodarii duc în casă crenguțe de vișin și le pun în apă. Dacă vor înflori până de Crăciun, este un semn de an bogat.
- Tot pe 30 noiembrie, se face un ”calendar” din coji de ceapă. Se iau 12 coji de la o ceapă și se pun în pod, unde se păstrează până de Crăciun. Cojile stricate sunt semn de lună ploioasă, iar cele încolțite, reprezintă lunile cu belșug.
- În unele familii, se păstrează tradiția de a pregăti un prânz special, care include mâncăruri tradiționale românești. O altă tradiție prevede ca oamenii să pună în apă crenguțe din copaci. Dacă înfloresc până la Crăciun, înseamnă că vor avea un an bogat. Tot acum se pune grâu în farfurii, pentru a află cât de bun va fi anul familiei. Însă, există o multitudine de tradiții și ritualuri legate de celebrarea sfântului, Detalii AICI.
Peştera tămăduitoare a Sfântului Andrei sau prima biserică creştină – Bethleemul românesc
După Învierea lui Iisus şi Pogorârea Duhului Sfânt, toţi apostolii au mai rămas câţiva ani în Ierusalim, începând formarea Bisericii. Apostolii s-au întâlnit şi au stabilit unde va fi trimis fiecare să propăvăduiască Cuvântul Domnului. Se spune că acestui Întâi chemat i-a revenit Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.
Peştera Sfântului Andrei este cea mai veche biserică creştină de pe teritoriul României, fiind considerată Bethleemul creştinismului românesc. În actuala biserică din peșteră, în pronaos, într-o nișă, se afla un fel de pat, scobit initial in piatra, despre care tradiția spune ca pe el se odihnea apostolul Andrei. Astăzi, cei aflați în suferințe vin aici pentru a-și redobândi sănătatea, petrecând câteva zile și nopți pe acest „pat al Sfântului Andrei”, scrie crestinortodox.ro.
Peştera a fost transformată într-o biserică, iar 1943 a fost redescoperită de preotul Constantin Lembrău, împreună cu avocatul Ion Dinu. În anul 1944 a fost resfinţită şi redată cultului, prin construirea unei turle şi a unui zid de protecţie. Peştera face parte din aşezămintele sfinte de pe ambele maluri ale Dunării (Dervent, Silistra, Axiopolis, Galaţi etc.), unde Sfântul Apostol a întemeiat biserici şi a hirotonit preoţi.
Sursă: gandul.ro
