Premierul Ilie Bolojan a scos în prim-plan una dintre cele mai controversate teme ale administrației locale: reforma administrativ-teritorială, care vizează reducerea numărului de angajați în primării și, pe termen mai lung, posibila comasare a comunelor și orașelor mici într-un model administrativ mai eficient.
Într-o serie de declarații și consultări cu primarii, Bolojan a spus clar: dacă administrațiile locale nu pot funcționa eficient cu un aparat redus și resurse financiare responsabile, România ar putea fi forțată să treacă la reorganizare administrativ-teritorială — adică la un proces de fuzionare a unităților administrativ-teritoriale (UAT-uri) mici.
Expresia folosită de mulți observatori se referă la amenințarea fără un plan clar: Bolojan le-a transmis primarilor că ori își ajustează administrațiile locale pentru a fi mai eficiente, ori se va trece la comasări de localități, ceea ce implică desființări sau fuziuni de comune și orașe prea mici pentru a funcționa autonom.
Reforma propusă include mai multe pachete de măsuri:
Limitarea sau reducerea numărului de angajați în primării și consilii județene, cu un obiectiv de reducere a personalului de până la 10-45%, în funcție de calcule și negocieri interne.
Plafonarea angajărilor, adică stabilirea unui număr maxim de funcționari raportat la populația localității.
Reducerea sau reorganizarea Poliției Locale și a altor structuri locale cu cheltuieli mari.
Aceste propuneri au generat tensiuni majore. Cele aproximativ 1.500 de primării din comune au programat greve de avertisment, temându-se că vor rămâne fără fonduri suficiente sau vor trebui să concedieze personal esențial.
Reforma nu este acceptată unanim. Lideri din coaliție, inclusiv PSD și UDMR, s-au opus reducerilor drastice de posturi, preferând soluții care nu implică concedieri masive. Vicepremierul Tanczos Barna a fost clar: susține reforma*, dar nu în sensul desființării orașelor sau comunelor fără o analiză asumată și transparentă.
Bolojan și guvernul său susțin că reforma administrației locale este necesară pentru a stopa creșterea necontrolată a cheltuielilor de personal, care în unele cazuri a crescut cu 10% față de anul precedent, în ciuda planurilor de eficientizare.
🧭 Ce urmează?
Momentan, nu există o lege definitivată de reorganizare administrativ-teritorială, iar procesul este în discuție intensă la nivel guvernamental și în coaliție. Totuși, semnalul transmis este ferm: administrațiile locale trebuie să devină mai eficiente sau România s-ar putea confrunta cu un proces de comasare a localităților — efectiv o reorganizare a hărții administrative.
