Pe 12 octombrie 1449 a avut loc Bătălia de la Tămășeni, pe Siret, în urma căreia Bogdan al II–lea a devenit domn al Moldovei. În aceeași zi, dar în 1492, Cristofor Columb a descoperit America, iar în 1808 a fost semnată convenția prin care rușii au anexat Moldova și Țara Românească, după ce, anterior, militarii Imperiului Rus au numit ierarhi bisericeşti în numele românilor.
1449: Bătălia de la Tămășeni, pe Siret
În urma Bătăliei de la Tămășeni, cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara, Bogdan al II–lea (n. 1409 – d. 15 octombrie 1451) devine domn al Moldovei, potrivit Wikipedia.
Bogdan al II–lea a fost domn al Moldovei între 12 octombrie 1449 – 17 octombrie 1451.
Unii istorici afirmă că ar fi fost fiul din flori al lui Alexandru cel Bun din mamă necunoscută. În favoarea acestei teorii sunt aduse mențiunile mai târzii ale lui Ștefan cel Mare despre Alexandru cel Bun, ca fiind strămoș al său și mențiunea lui Jan Dlugosz, că Bogdan ar fi fost fiu natural al lui Alexandru cel Bun.
Alți istorici consideră că ar fi fost fiul lui Bogdan Jupânul, fratele drept mai mic al lui Alexandru cel Bun. În favoarea acestei teorii sunt epitafurile de pe lespezile funerare de la Rădăuți, puse de Ștefan cel Mare, pe care Bogdan Jupânul e numit bunelul său (al lui Ștefan cel Mare), iar Alexandru cel Bun e numit strămoșul lui Ștefan cel Mare.
În favoarea acestei teorii este și momentul intrării în lupta pentru tron a lui Bogdan al II-lea – abia peste 18 ani după moartea lui Alexandru cel Bun și după stingerea aproape a tuturor urmașilor lui direcți pe linie bărbătească (fii și nepoți), excepție minorul Alexăndrel (Alexandru al II-lea).
1492: Cristofor Columb a descoperit America
În căutarea unei rute spre India, Cristofor Columb a navigat spre vest, pe Oceanul Atlantic, dar și-a câștigat reputația descoperind un nou continent, denumit mai târziu, America.
În perioada precolumbiană era cunoscută doar Lumea Veche.
1518: A început interogarea lui Martin Luther
Din 12 octombrie 1518, până la 14 octombrie 1518, Martin Luther a fost interogat de către cardinalul Thomas Cajetan.
Cardinalul i-a cerut lui Martin Luther să-și retracteze „cele 95 de teze” care, ulterior, au declanșat Reforma Protestantă. Luther a replicat că și le va retrage doar dacă i se va dovedi pe baza Bibliei că el este cel care greșește.
1808: A fost semnată convenția prin care Imperiul Rus a anexat Moldova și Țara Românească
Pe 12 octombrie 1808, Napoleon I și Alexandru I au semnat convenția prin care Rusia a anexat Moldova și Țara Românească.
Înainte de a pleca în Spania, pentru a conduce trupele militare după înfrângerile de la Bailen și Vimiero, Napoleon I a încercat să întărească alianța cu Rusia și să obțină un angajament de la Alexandru I ca Rusia să declare război Austriei dacă aceasta ar ataca Franța.
Napoleon i-a oferit lui Alexandru termeni relativ lenienți—cerând ca Rusia să se alăture Sistemului Continental, să-și retragă forțele din Țara Românească și Moldova și să predea Insulele Ionice Franței.
În contrast, Prusia a fost tratată aspru. A pierdut jumătate din teritoriu și populație și a suferit o ocupație de doi ani care a costat-o aproximativ 1,4 miliarde de franci. Din fostul teritoriu prusac, Napoleon a creat Regatul Westfaliei, condus de fratele său mai tânăr Jérôme, și Ducatul Varșoviei.
Context
Istoricul Tudor Ciobanu, cercetător ştiinţific la Institutul Istorie al Academiei de Ştiinţe de la Chişinău, explica , pentru Adevărul, că pofta ruşilor era mai mare. Încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, militarii Imperiului Rus l-au dat jos pe Mitropolitul Moldovei de la Iaşi şi au numit ierarhi bisericeşti în numele românilor.
„Interesul Imperiului Rus pentru cucerirea spaţiului românesc cuprins între pământurile Transnistriei, munţii Carpaţi şi Dunăre se conturează prin războaiele ruso-austro-turce din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Atunci a fost anexat teritoriul din stânga Nistrului, iar Ţara Moldovei şi Ţara Românească au cunoscut ocupaţia militară imperială pe parcursul a câtorva ani.
În timpul ocupaţiei instalate odată cu războiul din anii 1787-1792, Imperiul Rus a încercat să intervină brutal şi în organizarea bisericească, numindu-l la 10 februarie 1792 pe Gavriil Bănulescu-Bodoni mitropolit al Ţării Moldovei, dar, imediat după retragerea ruşilor din Principate, acesta este arestat şi trimis la Istambul. La presiunea Rusiei, a fost eliberat, fiind numit mitropolit al Poltavei (1793-1799), apoi mitropolit al Kievului (1799-1803).
Războiul din anii 1806-1812 a avut consecinţe mai grave pentru spaţiul românesc. Şi în timpul acestei ocupaţiei militare ruşii au intervenit brutal în administrarea celor două ţări româneşti, inclusiv şi în viaţa bisericească. Astfel, prin ucaz imperial, în anul 1808, acelaşi Gavriil Bănulescu-Bodoni este numit mitropolit al Valahiei, Moldovei şi Basarabiei, titulatură asemănătoare cu cea pe care o purta şi feldmareşalul Alexandru Prozorovski – comandantul şef al armatei în Moldova, Valahia, Basarabia şi de pe ambele maluri ale Nistrului. Coincidenţa nu este întâmplătoare. Ambele instituţii urmăreau acelaşi scop – supunerea Moldovei şi Valahiei. Pe perioada războiului, noul mitropolit a introdus în viaţa bisericească a principatelor elemente caracteristice Imperiului Rus, iar toate mişcările lui erau coordonate cu autorităţile politice regionale sau centrale ale imperiului.
După semnarea nefastei păci din luna mai 1812, armatele ţariste nu s-au retras imediat de pe teritoriul ţărilor române. Ocupaţia militară a continuat, în pofida iminenţei atacului lui Napoleon. Imperiul Rus avea nevoie de timp pentru a se dumeri ce să facă cu noua achiziţie teritorială, la care, pe finalul tratativelor, nu au mai sperat”, explica Tudor Ciobanu, cercetător ştiinţific.
1810: A avut loc prima ediție de Oktoberfest
Ideea evenimentului devenit celebru peste ani, a pornit de la un subofițer din garda națională bavareză. Acesta a sugerat organizarea unei curse de cai cu ocazia festivităților legate de căsătoria prințului moștenitor Ludovic I al Bavariei cu prințesa Therese von Hildburghausen.
Regele Bavariei, Maximilian I, s-a arătat mai mult decât încântat de această sugestie. La 17 octombrie 1810 avea loc cursa de cai, pe care prințesa-mireasă a denumit-o Oktoberfest. Ca loc de desfășurare a fost aleasă o pajiște nefolosită de la marginea orașului, denumită ulterior „Theresienwiese” (pajiștea Tereziei).
La această primă festivitate, băuturile nu au fost servite în locul de desfășurare a cursei, ci în centrul orașului. În anul următor, autoritățile au decis reluarea festivalului, de această dată sub patronajul Asociației de Agricultură Bavareză, care a folosit evenimentul în scopuri publicitare, prezentându-și serviciile paralel cu desfășurarea evenimentului. În anii ce au urmat, festivalul a fost finanțat de diferite firme private
1823: Au fost puse în vânzare primele pelerine de ploaie
Scoţianul Charles Macintosh și-a dedicat timpul liber științei, în special chimiei, și înainte de a împlini 20 de ani a renunțat la postul de funcționar pentru a studia cu Joseph Black la Universitatea din Edinburgh și pentru a se ocupa de fabricarea de produse chimice. În acest domeniu a avut un mare succes și a inventat diverse procese noi.
Experimentele sale cu nafta au dus la inventarea țesăturii cauciucate impermeabile.
Esența brevetului său a fost cimentarea a două grosimi de pânză împreună cu cauciuc natural.
1863: A murit poetul Andrei Mureşanu
Autorul poeziei Un răsunet – Deşteaptă-te, române – devenită Imn al României a fost un poet și revoluționar român din Transilvania. Născut în familia unui mic întreprinzător greco-catolic, a studiat filosofia și teologia la Blaj, lucrând apoi ca profesor la Brașov, începând cu 1838.
Sursă: adevarul.ro
