Primul pas. Procurorii DIICOT vor analiza plângerea făcută de Ludovic Orban. Există două posibilităţi: ori va fi clasată, dacă oamenii legii constată că fapta nu există sau că fapta nu este prevăzută de legea penală. Ori se începe urmărirea penală in rem (referitoare doar la faptă, nu la persoană). „Din momentul în care se începe urmărirea penală in rem, procurorii vor trebuie să facă verificări, să solicite documente, să cheme martori la audieri, cum a fost şi în cazul OUG 13. Dar asta nu însemană că se va ajunge la Viorica Dăncilă. Majoritatea plângerilor penale aiuristice sunt clasate după ce se începe urmărirea penală in rem“, explică avocata Elenina Nicuţ. Următorii paşi încep cu „dacă“ Pasul doi. Dacă procurorii ajung la concluzia că se impune extinderea urmării penale către Viorica Dăncilă, trebuie să ceară aviz de la preşedintele Klaus Iohannis, după cum prevede Legea răspunderii ministeriale. După ce permite începerea urmăririi penale a Vioricăi Dăncilă, şeful statului poate dispune suspendarea din funcţie a premierului, potrivit articolului 109 din Constituţie. Există şi un soi de precedent. În 2006, Traian Băsescu l-a suspendat din funcţia de ministru al Apărării pe Teodor Atanasiu după o plângere penală făcută de Adriana Săftoiu, pe atunci consilier prezidenţial. Însă acum e vorba de premier, nu de un simplu ministru, ceea ce ar genera căderea întregului Guvern. Pasul 3. Dacă preşdintele Klaus Iohannis o suspendă pe Viorica Dăncilă, desemnează un alt membru al Guvernului ca premier interimar, pentru o perioadă de 45 de zile. Însă de aici ar putea începe haosul politic, pentru că niciunul dintre miniştrii Guvernului Dăncilă n-ar accepta să fie desemnat premier interimar, în condiţiile în care îi sunt fideli lui Liviu Dragnea. „S-ar ajunge la CCR, pe o speţă de conflict juridic de natură constituţională între Preşedinte şi Guvern“, spune Elenina Nicuţ. Pasul 4. Articolul 110 din Constituţie spune că Guvernul este demis dacă premierul este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile. Dacă, în final, Guvernul Dăncilă va fi demis, preşedintele trebuie să desemneze un nou premier, deci va ajunge din nou faţă în faţă cu majoritatea PSD-ALDE. Iar de aici încep calculele politice. Pasul 5. Dacă Iohannis va forţa o nouă majoritate, PSD poate declanşa procedura de suspendare a preşedintelui. Social-democraţii au de partea lor două articole esenţiale din Constituţie. Art. 107, alin. 2: „Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul ministru“. Şi art. 102: „Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice“. Concluzia avocatului Elenina Nicuţ: „Plângerea penală făcută de Ludovic Orban e o mişcare forţată, e greu ca acuzaţiile să se suţină din punct de vedere juridic. E nevoie de o bază factuală mult mai solidă pentru o plângere de asemenea gravitate. Şi e un precedent foarte periculos ca un Guvern să fie dat jos de procurori. Nu era cazul să fie amestecată Justiţia în această bătălie politică“. Conflict Orban-Dragnea Liderul PNL Ludovic Orban spune că, atunci când a depus la Parchet sesizarea împotriva premierului Viorica Dăncilă s-a consultat cu „câţiva apropiaţi care au cunoştinţe de Drept“ şi că şeful statului nu are nicio legătură cu acest demers, PSD încercând să-l responsabilizeze în mod fals. Liderul PSD Liviu Dragnea a calificat plângerea drept „o tentativă de lovitură de stat”, „o acţiune violentă, nedemocratică, neconstituţională a lui Iohannis şi a celor care îl susţin de a bloca un Guvern”.
Sursa.www.adevarul.ro
