Potrivit specialiştilor consultaţi de „Adevărul”, ecartul uriaş este provocat pe de o parte de politicile fiscale care nu ţin cont de economia reală şi de dezinteresul clasei politice, iar pe de alta de faptul că angajaţii din mediul privat nu au reprezentanţi ai salariaţilor care să le apere interesele, aşa cum bugetarii îi au pe sindicalişti.
„Diferenţa dintre salariul mediu net pe economie încasat de bugetari, faţă de cei din privat este acum de circa 800 lei şi se va dubla până în 2021. Sectorul privat ar merge mai bine dacă legislaţia nu ar bloca posibilitatea de distribuire, adică încheierea unor contracte colective de muncă. Dar nu la nivel de unitate din mediul privat, pentru că reprezentantul salariaţilor nu poate face mare lucru. Patronul îi poate spune oricând să transmită salariaţilor că, dacă nu le convine, pot să plece. Aici vorbesc de contracte colective pe ramură. Spre exemplu, pentru bugetari sunt circa 6.800 de unităţi care au încheiat contracte colective de muncă pentru aproape circa 950.000 de salariaţi. Statul trebuie să le respecte. În mediul privat există foarte puţine contracte, doar 767 de contracte colective de muncă şi cuprind doar 165.000 de angajaţi dintre cei peste 4 milioane”, a declarat pentru „Adevărul Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa.
Acesta a explicat că singurele pârghii ale statului, creşterea salariului minim pe economie şi politica fiscală, supraîncarcă angajaţii şi descarcă angajatorii.
„Dacă în 2017, la 100 lei brut, salariatul încasa 71 lei, azi, la aceeaşi bani, angajatul încasează doar 57 lei. Asta s-a întâmplat cu transferul contribuţiilor. Transferul fiscal înseamnă suprasarcină pe lucrători. Vă spun, dacă salariul minim net pe economie este de 1.162 lei, dar ajutorul social este de 540 lei şi cel care stă acasă mai munceşte pe ici pe colo şi-şi mai completează puţin veniturile, atunci de ce să se mai angajeze? Că ajunge la aceeaşi bani. Politica fiscală nu ajută angajările”, a spus sindicalistul.
Hossu: vor să atragă bugetarii şi pensionarii ca să câştige alegerile
Bogdan Hossu a susţinut, din nou, că statul ar fi trebuit să facă dezbatere publică şi să corecteze aceste probleme, dar nu este interesat decât să câştige alegerile viitoare.
„Actuala conducere vrea un program politic cu care să creeze un nucleu şi să câştige alegerile. Dacă au 3 milioane de fideli, din care jumătate să fie bugetari şi jumătate pensionari, câştigă alegerile. Nu vor să funcţioneze economia, vor să aibă continuitate în conducere. Nu aşa se face treaba! Toate cele 3 programe de guvernare prezentate până acum de PSD-ALDE prevedeau două salarii minime pe economie, unul general şi unul pentru funcţiile cu studii superioare. Salariul minim pentru cei cu studii superioare ar fi trebuit să fie cu 12% mai mare decât cel general, iar din 2020 ecartul să fie de 25%. Au făcut ceva? Nu. Este o totală lipsă de interes”, a afirmat sindicalistul.
Ionuţ Dumitru: Salariile trebuie corelate cu economia reală
Economistul Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, consideră că problema este abordată la fel de greşit ca şi înainte de criza din 2009, când discrepanţa dintre salariile bugetarilor faţă de cei din privat era considerabilă. „După venirea crizei, salariile bugetarilor au fost micşorate şi timp de câţiva ani, până în 2015, au fost aproape la acelaşi nivel. Doar că din 2015 până acum au tot crescut. Acum diferenţa dintre salariile bugetarilor şi a celor care muncesc în sectorul privat e mult mai mare decât înainte de criză. Dar nu trebuie generalizat, pentru că şi în sectorul bugetar sunt diferenţe imense”, a amintit Dumitru.
Potrivit acestuia, în sectorul privat, calculul salariilor este pur economic: dacă producţia creşte, poţi să creşti şi salariile.
„Există un risc major de migrare a oamenilor din privat, către sectorul bugetar. Este stringentă corelarea salariilor cu economia reală. Dacă vom ajunge la o anvelopă salarială care nu mai poate fi plătită, sigur avem o problemă”, a spus economistul.
Avem prea mulţi angajaţi în administraţie
Întrebat care ar fi soluţia, Dumitru a declarat că este nevoie de cumpătare la creşterea salariilor. „Când se face majorarea, trebuie să se facă un calcul economic fundamentat. Nu la o creştere bruscă de 25%, mai mult decât dublu în sectorul bugetar în ultimii ani. O astfel de creştere deraiază de la logica elementară”.
Pe de altă parte, consideră specialistul, în administraţia publică sunt mult prea mulţi angajaţi, „plătiţi cu mii de euro lunar, bani care nu se justifică din punct de vedere al calităţii serviciilor pe care aceştia le prestează faţă de populaţie”.
„Vă amintesc faptul că politicienii au promis că vor face reforma administraţiei publice: câţi oameni trebuie într-o primărie care deserveşte 1.000 de locuitori, sau de câţi oameni este nevoie într-o şcoală, sau într-o instituţie de stat. N-au făcut nimic. Salariul trebuie să ţină cont de productivitatea muncii şi de calitatea serviciilor prestate către cetăţean. Problema este că livrăm servicii de foarte proastă calitate pe bani foarte mulţi”, a încheiat preşedintele Consiliului Fiscal.
Păun: Prea mulţi bugetari au salarii speciale
Economistul Cristian Păun, profesor la ASE, a explicat că diferenţele salariale destul de mari dintre sectorul bugetar şi cel privat au fost create pentru că, atunci când a majorat veniturile, Guvernul nu a ţinut cont de ce poate plăti economia reală.
„Economia reală este dată de sectorul privat. Când a majorat salariile, Guvernul nu a ţinut cont de acest lucru şi nici de faptul că sectorul privat trebuie să ţină cont de toate consrângerile din piaţă. Toate costurile privaţilor se răsfrâng în preţul final şi, dacă vrea să-şi mai vândă produsul, privatul nu poate creşte salariile la nivelul celor de la stat. Reperul real al salariilor ar trebui să fie salarizarea din mediul privat, pentru că acolo este economia reală. E lipsă de coordonare în politicile publice şi o dublă discoordonare, o discrepanţă atât între salariile bugetarilor – pentru că există diferenţe mari între salariul unui medic şi cel al unui primar sau viceprimar, deşi medicul are studii de specialitate şi operează pe creier -, dar şi între bugetari şi privat. În plus, avem problema anumitor salarii privilegiate. Avem salarii speciale nu numai pentru categoriile de primari, ci şi pentru Parlamentari, ministere, agenţii publice. Şi aici sunt mari discrepanţe. Avem 28 de ministere în România, faţă de o medie europeană de 14. Cred că România s-ar putea descurca foarte bine şi cu 10. Ar trebui să simplificăm sectorul bugetar şi să direcţionăm cu cap ce ne rămâne spre investiţii. Ar trebui să încetăm cu aceste creşteri salariale foarte mult peste ceea ce se poate plăti din economia reală. La creşterea salariilor bugetarilor ar trebui mai mult discernământ. Poate ar trebui luate la puricat toate agenţiile guvernamentale”, a afirmat profesorul de economie.
Multe firme din privat vor intra în faliment
În ce priveşte consecinţa acestor politici publice, Păun spune că o parte dintre angajaţii din mediul privat va migra către sectorul bugetar, acolo unde coincid competenţele. „Ceilalţi vor pleca în Uniunea Europeană, unde este mare nevoie de specialişti. Iar România îi are. A treia consecinţă a acestor politici de neimaginat va fi falimentul multor, foarte multor societăţi din domeniul privat, care nu pot produce, pentru că nu au oameni. Pentru că presiunea economico-fiscală pusă de stat este mult prea mare şi nu mai pot face faţă”, susţine Păun.
Cât despre posibila migrare a specialiştilor din mediul privat, economistul susţine că aceasta „va fi încă o presiune pusă pe sectorul privat, care se va vedea, se şi vede deja, în inflaţie”.
„Politicienii au stimulat consumul, dar şi-au întors spatele de la producţie. Ai români care vor şi pot să consume, dar nu ai oameni cu care să produci. Asta se va întâmpla. Dacă Revoluţia Fiscală va continua în acest fel, România va rămâne fără producători şi fără exportatori, ceea ce va adânci prăpastia în care ne aflăm”, a spus profesorul de economie.
Sursă:www.adevărul.ro
