Hora Unirii s-a jucat şi la Caracal
Caracalenii au sărbătorit 165 de ani de la Unirea Principatelor Române
Pe un frig înţepător, la – 5°Celsius în termometre, caracalenii s-au adunat cu mic cu mare, pe platoul din faţa Primăriei pentru a participa la menifestările dedicate sărbătoririi a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române. Alături de oficialităţile locale şi reprezentanţii partenerului nostru strategic cantonaţi în Baza Deveselu, au fost prezenţi şi reprezentanţii trupelor portugheze care se antrenează în localitate alături de militarii Batalionului 22 Romanaţi .
“24 ianuarie 1859 rămâne în istoria poporului român o pagină memorabilă, piatra de temelie prin care eforturile de veacuri ale românilor de a trăi într-o singură țară au fost încununate cu succes prin Unirea Principatelor Române ale Moldovei și Țării Românești sub un singur domnitor – Alexandru Ioan Cuza.
”Mica Unire”, așa cum este menționată de istorici, a declanșat focul reîntregirii naționale, după multe jertfe făcute de români, a reprezintat primul pas concret, prima acțiune politică, legislativă și diplomatică, spre înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918”… a spus deputatul Adrian Chesnoiu în cuvântul de deschidere al manifestării.
Primarul localităţii, Ion Doldurea a ţinut să le vorbească celor prezenţi la manifestare, despre prima vizită a domnitorului Alexandru Ioan Cuza în Caracal:
„Caracalenii au avut prilejul să-l întâlnească pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza în iunie 1859 cu prilejul vizitei sale în Caracal. A fost primit cu căldură și ospitalitate, fiind găzduit în casa Comăneanu, din aproprierea șipotului Encei.Acest eveniment a rămas în memoria orășenilor prin mărturia magistratului Ion Dacian. Potrivit magistratului, domnitorul Cuza, invitat la masă în prezența notabilităților orașului, a observat la una din uși un sublocotenent pe nume Stănescu Ilie din Dioști(jud Romanați), pe care l-a întrebat de ce nu se așază pe unul din scaunele libere. Sublocotenentul i-a răspuns, scuzându-se, că sunt numai oamenii de vază ai orașului. Atunci domnitorul l-a luat pe ofițer și l-a așezat pe unul din scaune alături de el. Ulterior acesta a ajuns în garda personală a lui Cuza”…
După cele două discursuri, a urmat momentul mult aşteptat, primirea cu pâine şi sare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza( o scenetă bine jucată de cursanţii cercului de actorie al Centrului Cultural), care conform datinei sosea în mijlocul locuitorilor cu o caleaşcă trasă de doi superbi cai albi. Numai că de această dată domnitorul Cuza nu a mai venit cu caleaşca aşa cum era aşteptat, ci a venit pe jos, dar nu din vina organizatorilor ci datorită faptului că Iapa care trăgea la caleaşcă alături de partenerul ei i-a venit sorocul cu câteva ore înainte de eveniment. A fătat un superb mânz spre bucuria şi norocul gospodarului care o deţine (Sa-i trăiască!). Manifestarea dedicată Micii Uniri a fost susţinută şi sărbătorită cu un program artisctic la care şi-au adus contribuţia interpreţii Ansamblului Folcloric Romanaţi. Finalul i-a aparţinut Horei Unirii în care s-au prins toţi cei care au simţit româneşte şi au venit să sărbătorească alături de oficialităţile locale actul istoric care a pus bazele statului naţional unitar român. La mulţi ani România !
Doru Tudor
