Cel mai mare rahat, unul de talie mondială și care pute de le strâmbă nasurile până și celor din spațiul extraterestru este, bineînțeles, Putin. Am vrut să zic Rusia, ca să fiu în ton cu rusofobia universală, dar îmi permit, cu voia dvs., să fac distincție între poporul rus și actuala conducere de la Kremlin. Da, este vorba de Putin, dictatorul, agresorul, teroristul, reunind toate aceste atribute, ca și altele asemenea. Rahatul ăsta ne-a stricat tot aerul, așa încât, după doi ani de pandemie și de purtat mască pe nas și pe gură, acum nu ni se mai pare deloc o corvoadă să purtăm masca și pe ochi. Nu contează că nu mai vedem. Văd alții pentru noi și suntem atât de încrezători în bunele lor intenții, că nu ne mai punem nicio întrebare în legătură cu direcția în care ne conduc. Până și prăpastia asta a crizei energetice, din care se ridică spectrele foamei, întunericului și frigului, nu ni se mai pare atât de adâncă atunci când ni se spune că ăsta e prețul pe care trebuie să-l plătim, dacă vrem să ne salvăm nasurile.
Desigur, am avea posibilitatea să ne înfigem nasurile în celălalt rahat, care e Chanel nr.5, dar asta ar însemna să renunțăm la tot oxigenul care ne-a mai rămas. În disperare de cauză, până la rezolvarea problemei, căutăm să strângem cât se poate cercul în jurul acestui al doilea rahat, ale cărui emanații ni se par adevărat parfum. Asta, bineînțeles, prin comparație. Căci dacă l-am lua separat, ne-am da repede seama că diferențele sunt nesemnificative. Stând drept și mirosind mai atent, am surprinde repede vapori de neokaghebism prin toată atmosfera euro-atlantică. Nu se vede cum, mai peste tot, serviciile de securitate statale sunt atotputernice? Ce, România nu este și ea condusă de neosecuriști? Singura diferență, în ce privește statul român, este că securiștii de ieri aveau mai puțină putere decât securiștii de azi. Pe când cei de ieri se temeau de dictatorii Gheorghiu-Dej sau Ceaușescu, cei de azi pot să joace toată țara în picioare, căci nu se mai tem decât de CIA sau FBI.
Se pare că toată lumea euro-atlantică s-a retras într-un subsol planetar și așteaptă să-i parvină de afară semnale legate de însănătoșirea atmosferei terestre, infestată de emanațiile din rahatul putinist. Un subsol ornat cu becuri pavloviene și reclame strălucitoare, în care tot rahatul miroase a Chanel nr.5, iar igiena mentală e ultimul lucru care mai preocupă pe cineva. Dar asta până când o ploaie diluviană de nenorociri (pe care, deocamdată, acest neocapitalism alienat, antidemocratic și antiuman încă o mai poate zăgăzui în stratosfera confortului), va umple toate rigolele și va inunda respectivul subsol. Și atunci, mai mult ca sigur, oamenii vor fi nevoiți să iasă la lumina adevărului și să accepte că rahatul care li se părea că este Chanel nr.5 provine din aceeași fosă septică a propagandei mincinoase și părtinitoare. Iarna care se apropie poate însemna un anotimp al tuturor socotelilor, în care toți conducătorii euro-atlantici vor trebui să explice popoarelor lor cum de s-a ajuns ca rahatul putinist să facă toată atmosfera planetară irespirabilă.
Constantin Smedescu
De Chanel 5 stiam de multa vreme, de celalalt ne-ai convins. C.C.T.D!
Comentariile sunt închise.