A fost plecat nouă ani în Spania, împreună cu familia, iar acum s-a întors pentru a pune în practică ce a văzut și învățat în Occident. A absolvit Universitatea Politehnică din București și este de profesie inginer mecanic agricol. A fost director al unei importante fabrici din județul Vrancea și director adjunct al Camerei Agricole Olt. Este căsătorit, are trei băieți şi este un familist convins. Acesta este pe scurt CV-ul primarului comunei Scărișoara, Liviu Tiugan, aflat la primul mandat, care explică, într-un interviu pentru Gazeta Oltului, care sunt proiectele prin care dorește să dezvolte comunitatea din Scărișoara.
Care sunt proiectele pe termen scurt și lung pe care vi le-ați propus să le finalizați?
Am niște proiecte în derulare pe apă și canal și pentru asfaltarea a șapte kilometri de drum. Este vorba despre un proiect integrat derulat în cadrul unei asociații ce aparține de Consiliul Județean. Este vorba de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, Scărișoara-Băbiciu- Gostavățu. La Gostavățu va fi stația de pompare, iar la Scărișoara, în satul Plăviceni, va fi stația de epurare. De asemenea, am proiecte pe toate școlile. Avem o şcoală la Plăviceni și două școli la Scărișoara. Vrem să facem în cadrul acestor proiecte after school, iar la școala de la Plăviceni, un punct sanitar, iar în situația în care în doi-trei ani numărul copiilor de acolo se împuținează și vom fi nevoiți ca totul să funcționeze aici la Scărișoara, acel punct sanitar va funcționa ca un dispensar în satul Plăviceni. Acest lucru mi l-am propus de mult. Este o chestie de suflet a mea să fac un dispensar la Plăviceni pentru că sunt foarte mulți bătrâni acolo și este foarte greu, chiar și trei kilometri să vină la Scărișoara. Totul se leagă de sentiment, de suflet. Eu am lucrat nouă ani în străinătate, am mers cu toată familia și acolo eu am locuit în sate de obicei și am văzut sistemul acesta în care venea medicul o zi la două săptămâni și 15-20 de bătrâni câți erau în comunitatea aceea erau examinați într-o zi. Asta am văzut acolo. Eu nu știam la vremea aceea că voi fi primar vreodată, dar mai am o amintire a copilăriei mele. Eu am locuit acolo în Plăviceni. Eu am un principiu. Nu faci nimic dacă nu mergi cu inima, cu sentimentul, cu latura aceasta internă. Acesta este practic motorul. Mama mea a fost bolnavă de inimă și a murit la 36 de ani. Țin minte, aveam 11 ani, și veneam iarna când se simțea mai rău de la Plăviceni la Scărișoara ca să iau asistenta. Nu erau telefoane pe atunci. Și veneam trei kilometri iarna, copil fiind să iau asistenta. De aceea, este nevoie de o asemenea investiție. Iar pe raza comunei avem doi medici cărora am să le propun în momentul când acest punct sanitar va fi OK să vină unul marțea și unul joia. Nu este nicio problemă dacă nu vor răspunde la chestia aceasta pentru că voi apela la alți medici, dornici să vină. Am vești bune că îmi vor ieși aceste proiecte pe școli și ieșind aceste proiecte pe școli, automat îmi va ieși ieși și acest punct sanitar pe care îl voi dota corespunzător. Proiectul este unul integrat și va fi făcut prin PNDL. Proiectul este deja depus și așteptăm să vedem dacă va fi declarat eligibil. În momentul când vom primi undă verde sperăm că într-un an se vor vedea primele rezultate. Punctul sanitar va deservi tot satul Plăviceni, adică undeva la 1.200 de persoane.
De asemenea, vreau să fac o platformă comunală tot la Plăviceni. La Scărișoara avem platformă, dar este aproape de sat. Așa a fost construită și vreau să o mut de acolo pentru că nu este etic, nu este moral față de oameni, să dai foc la gunoi și să vină toată ziua fumul de gunoi. Și va fi o platformă foartă bună, împrejmuită și tot gunoiul va fi strâns de la oameni pentru că avem animale. Oamenii vor depune gunoiul acolo. Acest proiect prevede dotarea cu un tractor, remorcă tehnologică şi un buldoexcavator. Deci va avea toate dotările necesare deservirii cetățenilor cât mai bine. Un alt proiect sunt zonele de umbrire: Este un proiect pe care îl vom face din fonduri proprii. Personal am conceput aceste arcade, pentru aceste umbrare. Mă pricep la lucrul acesta. Practic ele nu sunt piețe, sunt puncte de întâlnire ale legumicultorului cu angrosistul. Vor fi trei puncte, două pe Scărișoara și unul pe Plăviceni. Vor fi realizate din fonduri locale, adică va costa undeva la 250 milioane de lei, fiind realizată cu firma Consiliului Local. Fiecare bănuț este foarte bine direcționat și drămuit. Totul trece pe sub ochiul meu și controlez fiecare imput să nu aibă alte ieșiri. Eu zic că în două săptămâni vor fi OK. S-a întârziat aprobarea bugetului și asta mi-a dat planurile peste cap pentru că aș fi vrut să fie gata mai devreme. Practic mai am de pus aceea plasă de umbrire, care se va prinde cu niște clipsuri cu un grad de umbrire de 90 la sută.
Aveți în vedere și proiecte culturale și sociale?
Da și mă refer în primul rând la Căminul cultural din localitate care va avea cu totul și cu totul altă față. Nu va fi dărâmat, dar va avea un alt aspect. Va fi dotat și modernizat. În fața căminului va fi un părculeț în care oamenii să joace șah, să fie o chestie de bun de simț. Am însă planuri mult mai mari. Citeam într-o carte în care zice că pentru ca să ți se realizeze lucrurile punele prima dată pe hârtie și văzându-le în fiecare zi revii asupra lor și până la urmă este o chestie logică. V-am spus apă, canal, asfaltare. Piața comunală trebuie acoperită. Pentru mine totul este urgent. Un centru social. Am o aplecare spre bătrâni. În campania electorală le-am văzut nevoile și neputințele. Acest centru social nu va fi o casă de bătrâni. Nici nu aș vrea pe raza comunei să fie. Poate în timp vom face dacă situația o cere, dar de obicei bătrânii din comună nu își vor părăsi niciodată casele lor și atunci în acest centru social să avem vreo două trei persoane pe care să le plătim şi să-i ajute pe bătrâni. Însă vreau să dezvolt pe raza comunei noastre un voluntariat. Voluntariatul dacă nu îl sădești în sufletul oamenilor nu are de unde să existe. Am o relație foarte bună cu copiii și vreau să profit de această relație cu ei spre a-i duce într-o direcție sănătoasă pentru ei. Eu am făcut voluntariat și copii mei îi educ în același spirit. Îi va ajuta pe ei foarte mult, pe ei ca oameni, nu pe bătrânul ăla care –l ajută neapărat. Își va face el singur un bine, se va simți bine, iar când te simți sufletește bine, totul este OK. Am identificat deja locația. Proiectul încă nu este în dezbatere, este doar în capul meu îl am acolo pe hârtie, știu ce am de făcut. Acest centru social va avea 10-15 locuri. Vom identifica 10-15 bătrâni nedeplasabili ai căror copii sunt plecați, nu mai vin sau știu eu îi neglijează. Te duci cu o masă caldă la ei zilnic. Contează foarte mult. Se va simți bine și voluntarul și copilul și adolescentul și bătrânul. Cât să coste bugetul local, cât l-ar costa, noi trebuie să ne facem datoria, nu contează. Avem teren de fotbal la Scărișoara. Este foarte denivelat. Avem foarte mulți tineri pe raza comunei grație sau mulțumită acestui bazin legumicol creat în timp. Ei vara vin foarte mulți acasă. Vreau să-i văd seara să se simtă bine. Așa cum este în oraș, la un teren de fotbal ca noaptea la zece să joace fotbal. Cât o să coste, nu o să iau nocturnă, dar o să iau niște lămpi de putere mai mare să poată să joace, să se simtă bine în nopțile de vară. La Plăviceni, în satul celălalt este un teren mai mic. Acolo trebuie înconjurat, și la fel instalaţie de iluminat ca ei să se ducă acolo.
În privința lăcașurilor de cult ce puteți să ne spuneți?
Avem trei biserici. Una însă nu mai funcționează. Ar trebui înscrisă într-un circuit muzeistic. Are o poveste. E destul de greu, trebuie reabilitată. E un proiect mai amplu acolo. Probabil deocamdată nu o să mă concentrez pe chestia asta, dar bisericile trebuie repopulate de oameni. Noi nu ne dăm seama că în bisericile acestea care au existat de mii de ani în satele și comunele noastre, oamenii primesc o educație gratuită. Nu mai stai tu să-i educi, e necesar să repopulăm bisericile. Eu oricum mă duc la biserică de 20 de ani cu toată familia mea, dar de când sunt primar mă duc două-trei duminici într-o biserică, două-trei în alta. Sper ca oamenii să sesizeze că primarul are o relație cu biserica și în felul acesta să-i atragă la biserică. Pentru ei o fac. Eu locuiesc în Caracal. În fiecare zi eu vin la Scărișoara, dar și sâmbăta și duminica continui să vin, indiferent cât m-ar costa acest lucru, vin pentru ei. O pot considera ca și o misiune personală chestia asta. Odată cu dotarea Căminului Cultural avem deja niște motoare pornite, dar ele nu sunt la maxim, vreau să reînființez un taraf din trei vechi lăutari, din ce o fi. Sunt copii de exemplu ai acestor lăutari care nu merg la școală. Bine, bine, nu merg la școală, nu este nicio problemă, nu au avut educația asta, dar ei pot să învețe ceva. Educația lui cetățenească nu se referă numai la a merge la școală. Tu poți să înveți la un instrument, să cânți, să bucuri lumea, să-ți câștigi un ban cinstit și în felul acesta sper ca în timp să pot face acest lucru. La mine sunt investiții pe termen lung. Pe termen scurt pe mine mă afectează că lumea zice domne: când vedem și noi. E mai greu pe termen lung să vezi proiectele care le ai în derulare. De asemenea, un alt aspect pe care îl am în vedere este dezvoltarea jocurilor populare și avem directorul Căminului cultural care strânge acești copii. Eu personal când eram aici la școală, în copilăria mea eram și la taraful școlii, eu cântam la acordeon, era un grup mare de oameni și de muzicuțe și am luat locul doi la Slatina, țin minte pioner fiind. Și eram și la jocuri populare și am luat locul trei, tot la Slatina. Deci era activitate frenetică. Și eram și din Plăviceni și trebuia să vin să fac și lecțiile și apoi să vin ca să exersez.
Avem nevoie de buldoexcavator trebuie să luăm, avem nevoie de autogreder pentru nivelarea drumurilor pe câmpuri. Acolo ne va fi greu să asfaltăm, în următorii 10-15 ani, dar probabil va veni o vreme în care va fi OK peste tot. Dar nu știu cum să-l iau că nu aș vrea să-l iau din bugetul local ca să-l afecteze. Mă gândesc la un proiect european, dar nu știu cum să-l prind.
Faptul că ați fost plecat atâția ani în afară, acest lucru v-a influențat, şi-a pus amprenta Occidentul?
M-a influențat văzând lucruri noi și aș vrea să le fac într-adevăr la un nivel înalt, însă ca să ajung acolo eu trebuie să mă adaptez la cetățenii mei, la forța mea de muncă și ușor, ușor, să împing lucrurile în direcția care o doresc. Eu când am venit din Spania am fost angajat ca director tehnic la o fabrică în Vrancea. Am făcut acea fabrică să mearg, am promis șefilor mei să aduc oamenii la parametrii și cotele care trebuiesc, și știți bine că forța de muncă românească nu este o forță de muncă educată și atunci faci tot posibilul. Nu mi-a fost greu să dau costumul jos și să iau salopeta să arăt că se poate face norma, să arăt că se poate face ce eu le cer lor. Și atunci oamenii nu au mai avut ce să îmi reproșeze pentru că oamenii îmi spuneau domnul director nu se poate și eu le spuneam ia mai încearcă pentru că știu că se poate. Nu este vorba de mentalitate doar să vrei să faci, nimic altceva . Să vrei să faci.
Ilie Bîzoi
