Născut la 25 februarie 1969, absolvent de liceu economic, primarul comunei Spineni, Dănuţ Şărpău, înainte de a fi primar a fost contabil şi apoi contabil-şef, în perioada 1989-2003, la Agromec Spineni, fostul SMA. Din 2003 şi până în 2012, când a fost ales primar, a lucrat ca inspector de impozite şi taxe în cadrul Primăriei Spineni. Întrebat despre ultimele sale realizări edilitare, d-l primar ne-a spus că, în prezent, există sistem de alimentare cu apă în toate satele comunei, această problemă fiind aşadar rezolvată în totalitate. De asemenea, a finalizat un proiect din 2013, prin Banca Mondială, în valoare de circa 10 miliarde de lei vechi, în baza căruia Şcoala Generală din Alunişu este acum una dintre cele mai moderne din judeţ. A reabilitat sistemul de iluminat public şi a început introducerea sistemului de supraveghere video. Până acum s-au instalat camere video la toate staţiile de apă şi la Primărie, urmând ca sistemul să fie extins în toată comuna. În legătură cu sistemul de canalizare, este o întreagă poveste. Acesta există, dar lipseşte cu desăvârşire, cum ar zice nenea Iancu Caragiale. S-a implementat încă din timpul fostului primar, o reţea de 11,5 km, s-a şi făcut recepţia, iar noul primar, Dănuţ Şărpău, în 2012, nu mai avea decât să o pună în funcţiune. Dincolo de faptul că firma constructoare, SC Marsilva, a mai pretins nişte sume suplimentare de bani, noul primar a refuzat să transfere în contul respectivei firme garanţia de bună execuţie, motiv pentru care între cele două părţi s-a deschis un proces care este încă pe rol. Toată problema constă în faptul că sistemul nu funcţionează, iar viitorul canalizării în comuna Spineni se pare că este definitiv compromis.
Pentru mandatul în curs, principalul proiect cu finanţare aprobată este cel prin care urmează să fie asfaltate drumuri comunale în lungime totală de 11,8 km. Proiectul este prin PNDL-2 şi presupune lucrări, care vor începe în primăvară, în valoare de peste 86 miliarde de lei vechi. Vor mai rămâne doar 3 km, pentru un proiect viitor. Când şi acesta se va implementa, se va putea spune că în comuna Spineni toate drumurile comunale sunt asfaltate. De asemenea, a mai depus un proiect prin care speră să achiziţioneze un buldoexcavator care, spune d-l primar, ar fi de mare folos la multe lucrări, mai ales pe timp de iarnă, chiar dacă, din acest punct de vedere, se poate considera fericit căci beneficiază de ajutorul nocondiţionat al celor de la SC Renci, o firmă de pe raza comunei, care intervin cu utilajele lor ori de câte ori şi oriunde este necesar.
Deşi o fire optimistă, d-l primar din Spineni este îngrijorat de faptul populaţia scade de la un an la altul. Foarte multe case rămân pustii. Domnia sa face tot ce-i stă în putinţă să ridice gradul de civilizaţie şi de confort în comună, să-i determine pe tineri să-şi clădească viitorul pe vatra natală, chiar să le ofere şi locuri de muncă. În acest sens, de la 1 ianuarie 2018, Primăria Spineni a concesionat unui om de afaceri din judeţul Argeş o clădire dezafectată care nu mai folosea la nimic. Aici îşi va avea sediu o firmă de arhivistică, cu spaţii de depozitare, şi o mică făbricuţă de pahare de unică folosinţă. S-au apucat deja să renoveze clădirea, iar din mai 2018 vor începe activitatea, cu personal din localitate – aceasta fiind prima condiţie pe care a pus-o primarul Dănuţ Şărpău: firma respectivă să folosească personal din Spineni şi tot ea să-l şcolarizeze. Concesiunea, plus impozitul pe clădire şi terenul aferent, va însemna un venit important pentru Primărie, dar şi mai important este că, astfel, mai apar câteva locuri de muncă pentru tinerii din Spineni.
În continuare, d-l primar a început să ne vorbească despre problema care-l doare cel mai tare la ora actuală. Este o problemă de care i-am auzit plângându-se pe mulţi primari, mai ales din comunele din nordul judeţului. Animalele sălbatice au ajuns să reprezinte o calamitate pentru agricultori. „Domnule, izbucneşte la un moment dat d-l primar, eu locuiesc în apropierea pădurii şi aud noaptea şacalii urlând ca în Sahara. Ne-au invadat până şi şacalii, o specie care nu exista la noi”. Au apărut probabil pe urmele şacalilor din politica românească, am încercat eu să-l consolez, pe un ton de glumă, reuşind să obţin un zâmbet aprobator din partea dumnealui. Ca să întărească cele spuse, m-a invitat să admir, la plecare, şacalul împăiat, expus în antreul Primăriei. Mi-a arătat apoi, pe telefonul mobil, filmuleţe cu turme de cerbi lopătari, de porci mistreţi, căprioare răscolind cu copitele lor culturile de grâu, distrugându-le pur şi simplu. „De ani buni ne confruntăm cu această problemă, mai spune dânsul, şi nimeni nu ia nicio măsură. Iar toate dosarele de despăgubire au fost respinse pe motivul că proprietarii nu au luat măsuri să-şi păzească culturile. Dar adevăratul motiv este altul, zic eu. Ştiţi ce mi-a răspuns cineva de la Garda Forestieră, la nedumerirea mea în legătură cu neplata despăgubirilor? Că dacă le-ar plăti, ei de unde şi-ar mai lua salariile?”. Într-adevăr, un argument imbatabil.
