La 84 de km de Slatina şi la 24 de km de Caracal, în sud-vestul judeţului, în Câmpia Caracalului, de-a lungul văii Obârşia, comuna Obârşia ocupă o suprafaţă de 3752 de hectare. Este formată din satele Obârşia (reşedinţa comunei), Obârşia Nouă, Câmpu Părului, Coteni şi Tabonu. La nord se învecinează cu Bucinişu, la est cu Brastavăţu şi Vădastra, la sud cu Vădăstriţa şi Urzica, iar la vest, cu judeţul Dolj. Este străbătută de drumul judeţean DJ 604. Cercetările arheologice au scos la iveală o aşezare şi o necropolă românească din secolul al IX-lea, această descoperire adăugându-se la şirul de dovezi în sprijinul etnogenezei româneşti. Satul Obârşia este atestat documentar la 7 noiembrie 1570, când Alexandru Mircea întăreşte mănăstirii Bistriţa satul Vădastru „din sus de Obârşie”. În 1973, populaţia comunei era de 4.531 de locuitori. După 1989, Obârşia a cunoscut şi ea fenomenul depopulării, astfel încât, în 2011, numărul locuitorilor era de 2.902.
Actualul primar, Tudor Udrea, face parte din galeria ilustră a celor care, odată instalaţi ca primari în timpul evenimentelor tulburi din 1989, au fost validaţi de electorat la toate alegerile democratice care au urmat. Întrebându-l cum se simte, după atâţia ani, în fruntea acestei comune, răspunsul domniei sale este demn de consemnat ad litteram: „La fel de pasionat ca şi la primul mandat! Nu am obosit de fel, nici nu mi s-a luat, cum ar zice unii primari, sătui până peste cap de confruntarea permanentă cu cetăţenii sau, alţii, plictisiţi de munca lor. Nu am lăsat să intervină rutina, am căutat să aduc mereu câte ceva nou în această comună, în viaţa locuitorilor ei. Nu am dat înapoi din faţa niciunei provocări şi, în colaborare cu Consiliul Local şi prin consultarea cetăţenilor, am reuşit să onorez această funcţie şi să dau comunei Obârşia o înfăţişare decentă. A conduce o Primărie nu este deloc un lucru uşor, trebuie tot timpul să fii atent la tot ce se întâmplă în jur, la tot ce are legătură cu viaţa oamenilor şi să fii gata să intervii acolo unde este nevoie”. Desigur, lista realizărilor sale ca primar este foarte lungă, motiv pentru care ne vom rezuma să consemnăm doar câteva. Asfaltarea drumurilor comunale a fost una dintre preocupările care au stat constant în atenţia sa. Rezultatul este că în prezent toate uliţele satului sunt asfaltate sau pietruite. A introdus alimentarea cu apă în comună, a dotat cu aparatură modernă cele două cămine culturale, a amenajat două parcuri, a construit o grădiniţă nouă, o sală de sport, a reabilitat şi modernizat Şcoala cu clasele I-VIII din Obârşia nouă, precum şi dispensarul uman în care activează doi medici şi trei cadre medii, dispensarul veterinar, biblioteca comunală, muzeul de istorie. Cel mai important proiect al său, intrat în derulare în 2011, a fost cel integrat pe trei componente (Măsura 3.2.2.), în valoare de peste 8 miliarde de lei: reabilitarea drumurilor de interes local, înfiinţarea unui centru after school şi dotări pentru desfăşurarea sărbătorii anuale de Ziua Comunei, care are loc pe 21 mai. Referitor la ultima componentă, este vorba de o scenă modernă, cu instalaţii de sonorizare, generatoare electrice şi videoproiectoare de înaltă performanţă. Alt proiect important a fost cel prin care s-a construit sala de sport, în valoare de 3,6 miliarde de lei, proiect realizat prin Compania Naţională de Investiţii.
Prezentându-şi realizările, primarul Obârşiei a ţinut să sublinieze că tot ce a făcut a presupus mari eforturi, în condiţii foarte grele datorate lipsei de finanţare. A trecut şi prin emoţii mari, cel mai greu moment fiind cel din 1914, când i-a trecut glonţul pe lângă ureche. Ce s-a întâmplat, de fapt? Prin 2002, în timpul Guvernării Năstase, a început reabilitarea şcolilor de pe raza comunei, şcoli care, datorită vechimii lor, ajunseseră într-o satre avansată de degradare şi deveniseră adevărate pericole pentru siguranţa copiilor. A elaborat un proiect şi a început implementarea lui, cu finanţare aprobată de Guvern, în valoare de circa 7 miliarde de lei. Numai că, din suma totală necesară, nu a primit decât 1,5 miliarde de lei, iar de la Guvernul Boc nu a primit nimic. Dar lucrările, odată executate, trebuiau plătite. S-a apelat şi la bugetul local, dar până la urmă tot a mai rămas o datorie de 2,6 miliarde de lei către firma de construcţii. „Efectiv, am auzit şuierul glonţului pe la ureche”, ne mărturiseşte d-l primar, încercând să ne convingă de autenticitatea senzaţiei de pericol pe care a trăit-o. Salvarea a venit de la Guvernul Ponta, în octombrie 2014, care a alocat Primăriei Obârşia întreaga sumă necesară achitării datoriei. Aşa a fost evitat falimentul, a fost înlăturată perspectiva, devenită iminentă la un moment dat, de a închide porţile şi de a pune lacăt pe uşa Primăriei.
Spre sfârşitul mandatului 2012-2016, primarul Tudor Udrea dădea publicităţii o aşa numită „listă a ruşinii” ce cuprindea numele acelor consilieri care s-au opus în mod constant proiectelor sale, care, oricât de bun şi de necesar era un proiect pentru binele comunei, ei se poziţionau tot timpul împotrivă. Era firesc, prin urmare, să-l întreb dacă acum are un Consiliu Local prietenos. Ne-a răspuns oprindu-se puţin asupra funcţionarilor din Primărie, despre care a spus că reprezintă un colectiv sudat, de nota 10, pentru care secretele meseriei nu mai există. În ce priveşte Consiliul Local, da, în mandatul acesta lucrurile stau altfel. Dispune de o majoritate confortabilă, dintre cei 11 consilieri, 5 fiind de la PSD, partidul său, de la care n-a abdicat niciodată. Ceilalţi consilieri sunt 3 de la PNL şi câte 1 de la ALDE, UNPR şi PRM. Ca să evite nişte situaţii din trecut, când orice vorbă mai nelalocul ei era înregistrată şi folosită ca sămânţă de scandal, a solicitat să se voteze două articole noi în Regulamentul de funcţionare a Consiliului Local. Astfel, consilierii nu mai au voie să folosească telefoanele mobile şi nici altă aparatură de înregistrare în timpul şedinţelor de consiliu. Urmarea este că, acum, este mult mai multă linişte, iar proiectele pot fi discutate cu calm şi cu responsabilitate civică. Asta nu înseamnă că opoziţia a fost redusă la tăcere. În fruntea ei este acelaşi care figura pe acea „listă a ruşinii” şi care se comportă la fel, un „Gică Contra” de meserie, nici nu merită să-i spună numele. Numai că alegerile din 2016 i-a mai retezat din aripi şi din elan, nu prea mai poate să sară oricât peste limitele bunului simţ. Una peste alta, eternul primar de Obârşia, Tudor Udrea, poate să afirme că acum dispune de un consiliu prietenos, în care găseşte sprijin şi inspiraţie pentru proiecte şi mai ambiţioase, de pe urma cărora comuna să poată avansa pe cale dezvoltării.
