Primăria Slatina se confruntă cu o nouă decizie judecătorească nefavorabilă într-un litigiu de muncă, după ce Tribunalul Olt a dispus reintegrarea unei foste angajate din aparatul primarului și plata tuturor drepturilor salariale aferente perioadei scurse de la concediere până la revenirea efectivă în post. Cazul o privește pe Ramona Dicu, tânăra care lucrase în cabinetul primarului Mario De Mezzo și care, potrivit hotărârii instanței, trebuie repusă în funcția deținută anterior.
Decizia instanței vine într-un context tensionat, în care în jurul administrației locale s-au acumulat mai multe conflicte legate de încetarea unor raporturi de muncă. De această dată, speța are și o dimensiune politică aparte, întrucât persoana care a obținut câștig de cauză în instanță se numără printre cei implicați anterior în campania electorală a actualului edil.
Ramona Dicu fusese angajată la cabinetul primarului la data de 24 octombrie 2024, pe postul de consilier personal, chiar de către Mario De Mezzo. Relația profesională s-a încheiat însă foarte repede: pe 1 noiembrie 2024, aceasta a fost concediată, în contextul unor acuzații privind administrarea unor conturi false pe rețelele sociale.
Nemulțumită de măsura luată, fosta angajată a contestat în instanță dispoziția de încetare a raporturilor de muncă. Pe 5 martie, Tribunalul Olt i-a admis în parte contestația și a anulat Dispoziția Primarului Municipiului Slatina nr. 8 din 1 noiembrie 2024. Instanța a dispus reintegrarea acesteia pe postul ocupat anterior și a obligat UAT Municipiul Slatina, prin primar, la plata unei despăgubiri echivalente cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data încetării contractului individual de muncă până la reintegrarea efectivă, în baza articolului 80 din Codul muncii.
Hotărârea accentuează implicațiile financiare ale unui litigiu de muncă pierdut de administrația locală, întrucât autoritatea publică va trebui să suporte atât costul reîncadrării, cât și plata retroactivă a drepturilor bănești stabilite de instanță. Dincolo de efectul juridic imediat, cazul readuce în atenție modul în care au fost gestionate unele decizii administrative după instalarea noii conduceri a municipiului.
Dosarul are și o componentă personală și politică, deoarece numele Ramonei Dicu apare în contextul rupturii dintre partenerul său, Robert Adrian Constantin, și primarul Mario De Mezzo. Potrivit informațiilor prezentate public, fostul susținător al actualului edil a afirmat că îndepărtarea sa s-ar fi produs pe fondul unor acuzații legate de administrarea unor conturi de TikTok, acuzații pe care acesta le respinge.
Robert Adrian Constantin a susținut public că decizia luată împotriva sa a fost abuzivă și lipsită de transparență, afirmând că i s-ar fi invocat existența unor dovezi pe care nu le-a putut vedea. În declarațiile sale, acesta a descris situația drept o formă de intimidare și umilire publică. Ulterior, într-un mesaj adresat celor peste 15.000 de persoane care l-au votat pe Mario De Mezzo, și-a cerut scuze pentru rolul avut în campania electorală a acestuia și a transmis un apel la vot „cu capul, nu cu sufletul”.
Cazul Ramonei Dicu nu este singular în peisajul recent al disputelor dintre angajați sau foști angajați și structurile aflate în subordinea administrației locale din Slatina. Un alt dosar soluționat recent de Tribunalul Olt a vizat conflictul dintre Ștefan Laurențiu Săvulescu și conducerea Clubului Sportiv Municipal Slatina. Instanța a stabilit și în această speță că îndepărtarea din funcție a fostului director adjunct a fost ilegală.
Potrivit informațiilor din acest caz, Săvulescu ocupase funcția de director adjunct în urma unui concurs, însă a fost ulterior înlăturat după ce a intrat în dizgrația actualei conduceri a Primăriei Slatina. Ca efect al hotărârii judecătorești, clubul municipal urmează să îi achite toate salariile restante, ceea ce presupune, la rândul său, o presiune financiară suplimentară asupra instituției.
Privite împreună, cele două decizii ale Tribunalului Olt conturează imaginea unei administrații confruntate nu doar cu dispute politice și rupturi interne, ci și cu consecințe juridice și bugetare concrete. În ambele situații, instanța a invalidat măsuri de îndepărtare din funcție și a stabilit obligații de plată pentru instituțiile publice implicate.
Pentru administrația din Slatina, aceste hotărâri pot deveni mai mult decât simple episoade juridice izolate. Ele ridică semne de întrebare cu privire la fundamentarea unor decizii administrative, la raporturile dintre puterea politică și aparatul instituțional și la costurile pe care astfel de conflicte le pot transfera, în final, asupra bugetului public.
