– Pe scurt, d-le primar, care vă sunt principalele realizări edilitare de când sunteţi în funcţie?
– O primă mare realizare a fost sistemul centralizat de alimentare cu apă. În afara acestui sistem, în comună mai există încă şi puţuri individuale, care captează apa din pânza freatică de mică adâncime. Aceasta însă, deoarece este infestată cu nitraţi şi nitriţi, nu mai este potabilă, dar este folosită în continuare de oameni la udatul grădinilor din curţile lor. La începutul primului meu mandat de primar, am câştigat două proiecte, primul referindu-se la dotarea instituţiilor din comună cu calculatoare. Aşa am adus în Primărie primele 4 calculatoare, 1 scaner, camere video, în condiţiile în care, pe atunci, în Primărie nu aveam nici măcar un telefon. Al doilea proiect s-a numit „Economia bazată pe cunoaştere”, proiect derulat prin Ministerul telecomunicaţiilor. Am adus atunci 20 de calculatoare pentru şcoli şi PAPI (Punctul de Acces Public la Informaţii). Una dintre primele mele realizări a constat în construirea unui sediu nou de Primărie, cel vechi devenind cu totul impropriu. Totuşi, nu am desfiinţat respectiva locaţie, ci am renovat-o şi am înfiinţat acolo o farmacie, foarte utilă locuitorilor comunei. Avem şi un dispensar medical autorizat în satul Braneţ, la care se adaugă un punct de lucru în satul Bârza, în sediul căminului cultural. Dar, ca să mă refer în continuare numai la mandatul anterior, cel din 2012-2016, pot să vă spun că în 2014 am finalizat lucrările la sistemul de alimentare cu apă în toată comuna. Am introdus apa în ambele sate şi pe toate ulicioarele. Tot în 2014, cu finanţare pe GAL, am realizat baza sportivă. În 2015 am finalizat o lucrare care stagna din 2010. Atunci am terminat construirea şcolii din Braneţ, dar, din lipsă de fonduri, nu am putut să-i asigur toate dotările moderne aferente. Am putut acest lucru în 2015, când am dotat şcoala cu grupuri sanitare moderne şi am împrejmuit-o. Am construit şi o grădiniţă nouă, cu fonduri de la Ministerul Învăţământului şi locale. Cel mai recent, cu fonduri locale, am finalizat lucrările la Căminul Cultural de la Bârza. Pe linie de infrastructură, în 2016, tot cu fonduri locale, am terminat asfaltarea drumului comunal DC 155A. De asemenea, cu o contribuţie de 60.000 din bugetul local, am asfaltat strada Castanilor, pe o lungime de 615 metri. Pe linie cultural-sportivă, pot să vă mai spun că în 2014, cu fonduri europene accesate prin GAL, am implementat proiectul „Amenajare Bază Sportivă”, în valoare de 4,3 miliarde de lei, cu vestiare, apă caldă şi împrejmuirea terenului de joc. Totodată, vă spun că în comună funcţionează Ansamblul de Căluşari „Gorganul Romanaţilor”, numele venind de la faptul că în, trecut, Braneţ se numea Gorgan. Şi nu în ultimul rând, vă spun că din 2016 locuitorii din comuna noastră beneficiază de internet gratuit de mare viteză, Bârza fiind selectată, împreună cu alte 21 de comune din judeţul Olt, în cadrul proiectului „RO-NET”, derulat de Ministerul Societăţii Informaţionale, cu fonduri europene.
– Vă avantajează în vreun fel apropierea de Balş?
– Dacă vă gândiţi la investitori, în niciun fel. Nu vin ei în Balş, darămite la Bârza, deşi, din partea noastră, ar găsi aici toate uşile deschise, în sensul că le-am oferi destule facilităţi. Dacă vă gândiţi la forţa de muncă, din acest punct de vedere se poate vorbi de nişte avantaje. De pildă, de când există IAC Balş, foarte mulţi dintre tinerii din Bârza, aproape de 90%, sunt angajaţi acolo, iar cine nu a reuşit să se angajeze acolo a găsit loc de muncă la Qufort din Pieleşti, din judeţul Dolj, tot foarte aproape de noi. Cu alte cuvinte, nu prea e vorba de şomaj la noi, chiar şi cei neangajaţi având destul de mult de lucru în propria gospodărie.
– Cum am putea caracteriza, într-o propoziţie, profilul economic al comunei Bârza?
– Este o comună cu un profil bazat pe activităţile de tip agricol şi cu un potenţial economic mediu de dezvoltare.
– Una dintre realizările pe care aţi uitat să o menţionaţi şi de care vă aducem noi aminte este Planul Urbanistic General.
– Într-adevăr, avem PUG încă din 2012, iar importanţa lui rezultă din faptul că stabileşte direcţiile de dezvoltare ale comunei Bârza, în condiţiile respectării dreptului de proprietate şi a interesului public, şi corelează potenţialul economic şi uman cu aspiraţiile de ordin social şi cultural ale locuitorilor. Este foarte important că avem PUG şi din perspectiva accesării fondurilor europene, o condiţie aproape esenţială a eligibilităţii proiectelor referindu-se tocmai la existenţa PUG-ului.
– Ei bine, ce proiecte aveţi pentru acest mandat?
– În 2010 am întocmit proiectul de canalizare, licitaţia a avut loc în 2013, iar în 2016 am demarat execuţia proiectului. Tot în 2016, am început să lucrăm la documentaţia pentru extinderea reţelei de canalizare, cu staţie de epurare, am terminat-o şi am depus-o la Ministerul Dezvoltării, pentru ca proiectul nostru să fie inclus în PNDL. Pentru a deservi toată comuna, reţeaua de canalizare va trebui să aibă o lungime de 21 de km. Primul mare obiectiv al acestui mandat al meu vizează tocmai implementarea integrală a acestui proiect, iar după ce canalizarea va fi gata, avem de implementat proiectul ce prevede asfaltarea tuturor străzilor laterale drumului judeţean, cele care mai sunt de asfaltat. Proiectul, pe submăsura 7.2., a fost depus la AFIR Craiova, iar la sfârşitul lucrărilor vom putea declara încheiată asfaltarea în comuna Bârza. Totodată, la Compania Naţională de Investiţii, am depus proiectul pentru modernizarea căminului cultural din satul Braneţ. Pentru modernizarea şcolii gimnaziale din Braneţ, am obţinut deja finanţarea, contractul cu ministerul de resort fiind semnat la 30 decembrie 2016. Urmează începerea lucrărilor, acestea constând în construirea grupului sanitar în interiorul şcolii, a unei săli de grădiniţă, cu grup sanitar şi vestiare, şi a unei săli de curs pentru şcoală. Totodată, acest proiect mai prevede amenajarea unui teren de sport şi finalizarea împrejmuirii cu gard a şcolii.
– D-le primar, în 2013, când l-aţi comemorat pe scriitorul Pan M. Vizirescu, cel mai cunoscut fiu al comunei Bârza, care a şi avut o viaţă foarte grea, timp de 23 de ani trebuind să se ascundă de comunişti în podul casei, vorbeaţi despre proiectul „Coloane care trec necontenit” ca o alternativă de petrecere a timpului liber pentru tinerii din comună. Ce activităţi aţi mai organizat de atunci, în cadrul acestui proiect?
– În anul următor, comuna Bârza a găzduit simpozionul naţional „Pan M. Vizirescu – Înariparea mâinii”, manifestare organizată cu implicarea asociaţiilor „Salvaţi Identitatea Satului” şi „Renaştem Împreună”, ambele din comuna Vulpeni. A fost atunci începutul parteneriatului educaţional „Coloane care trec necontenit”, numit aşa de la numele pe care scriitorul şi ziaristul Pan M. Vizirescu l-a dat ultimei sale cărţi. În următorul an, în 2015, simpozionul a fost dedicat lui Lucian Blaga, în 2016 a urmat Ion Minulescu, apoi, anul acesta, George Bacovia şi aşa mai departe, pentru că „esenţa unui neam e reflectată în excelenţele sale: sfinţi, martiri, eroi, creatori de artă, ştiinţă, educaţie, elite prin care marea familie naţională iese din efemer spre eternitate” – l-am citat pe inimosul profesor Iulian Viorel Călugăru, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Identitatea Satului”. Da, prin asemenea manifestări vrem să încurajăm lectura, dezbaterea, confruntarea de idei, dragostea pentru frumos şi pentru valorile neamului, vrem să-i atragem pe tineri spre astfel de activităţi care să le umple şi altfel timpul.
– Vă mulţumesc.
