Pe malul stâng al Oltului, la 8 km de Slatina, străbătută de DJ 546, într-o zonă central-nordică a judeţului, comuna Teslui ocupă o suprafaţă de 57 de km pătraţi. Este formată din satele: Teslui, Cherleştii din Deal, Cherleştii-Moşteni, Comăniţa, Corbu, Deleni şi Schitu Deleni. Cel mai devreme apar în istorie satele Comăniţa şi Deleni care sunt menţionate la 3 august 1571, într-un document prin care Alexandru Mircea întărea nişte ocine în satele respective. Mai multe pâraie, Teslui, Cherleasca, Raşca şi Racovăţ, completează reţeaua hidrografică a comunei. Se învecinează la nord cu Verguleasa, la vest cu Oporelu şi Priseaca, la sud Curtişoara, iar la vest, peste valea Oltului, cu Strejeşti, Grădinari şi judeţul Vâlcea. Populaţia comunei, în 1973, era de 4.038 de locuitori. La ultimul recensământ au fost înregistraţi 2.737 de locuitori.
Din 2012, primarul comunei Teslui este Mihăiţă Lăzărescu, pentru care social-democraţia nu este numai o ideologie, ci şi o practică prin care se realizează dreptatea socială şi echitatea. S-a născut la 21 martie 1965 în Teslui. A absolvit Liceul „Ion Minulescu” Slatina şi apoi Şcoala Militară Sibiu. A lucrat ca maistru militar până în 2005. După o perioadă în care a activat în domeniul privat, în 2008 a fost desemnat în funcţia de viceprimar la Primăria Teslui. La următoarele alegeri, din 2012, a fost ales primar, cetăţenii comunei Teslui găsind de cuviinţă să facă aceeaşi alegere şi în 2016. Consiliul Local Teslui este alcătuit din 11 membri, cei mai mulţi, 6, reprezentând PSD, în timp ce 4 consilieri sunt de la PNL şi 1 de la UNPR. Viceprimar este Ion Calapod.
– În perioada 2008-2012 aţi fost viceprimar în mandatul lui Spiru Răduleţ. Cum v-aţi implicat în dezvoltarea comunei, din această funcţie?
– În limita atribuţiilor delegate de primar, m-am ocupat în special de implementarea unui foarte important proiect pe care Primăria Teslui l-a depus în decembrie 2008, la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP), pe măsura 3.2.2. A fost un proiect integrat, în valoare de 2,5 milioane de euro referitor la: înfiinţarea reţelelor de apă şi canalizare în satul Teslui; o creşă în satul Cherleşti; betonarea unui tronson de drum în lungime de 600 de metri, între satele Deleni şi Comăniţa; înfiinţarea unei reţele de canalizare în lungime de 1,5 km în satul Comăniţa; conservarea unui monument istoric, vechi de pe la 1600, fost schit de călugări, în satul Schitu. Tot de la predecesorul meu am moştenit şi un proiect depus la Guvern, pentru asfaltarea drumului comunal DC 24. Banii necesari nu ne-au venit însă decât în 2014, când am şi finalizat respectiva lucrare. Tot în 2014 am construit un pod nou peste pârâul Teslui, deoarece inundaţiile din acel an îl distruseseră. Dacă pentru asfaltarea a 3 km din DC 24 am primit de la Guvern 7 miliarde de lei, pentru reconstrucţia podului am mai primit încă 2 miliarde de lei. În 2015, în condiţiile unui buget cu adevărat generos, tot pe Ordonanţa 28, am mai asfaltat încă o porţiune de drum comunal, în lungime de 3,4 km. Pentru crescătorii de animale, am creat o asociaţie a lor şi i-am îndemnat să se înscrie, explicându-le avantajele. Toată păşunea a fost concesionată către această asociaţie. Am rezolvat şi problema titlurilor de proprietate, iar dacă mai sunt nişte întârzieri, acestea nu se datorează nouă. Concret, e vorba de vegetaţia forestieră din două sate, Cherleşti şi Moşteni, care s-a pus în posesie, dar fără emiterea de titluri de proprietate. În centrul comunei, am amenajat un parc frumos, cu locuri de joacă pentru copii, iar în acest mandat vreau să mai amenajez asemenea locuri de joacă şi agrement şi în alte sate ale comunei. De când am intrat în Primărie, chiar şi din funcţia de viceprimar, mi-am propus să fac tot ce depinde de mine pentru dezvoltarea acestei comune. În anul 1998 mi-am construit o casă în Comăniţa, unde m-am stabilit definitiv, şi am vrut să am aceleaşi condiţii ca şi la Slatina.
– Le aveţi acum?
– Condiţiile minimale, de bază, adică apa, canalul şi asfaltul, există acum, chiar dacă nu peste tot. Ne-am confruntat însă cu un dezavantaj: cele şapte sate ale comunei se înşiră pe o lungime de 30 de km.
– Înseamnă că aţi ratat ocazia din 2004, când s-au reînfiinţat nişte comune mai vechi…
– Nu am fost eu primar atunci, dar consider că s-a procedat bine hotărându-se rămânerea în actuala organizare administrativă. Nu vedeţi acum cu ce greutăţi se confruntă comunele mici? Pentru ele, fondurile europene sunt nişte ţinte aproape imposibil de atins. E adevărat, până în 1968 au existat două comune, Teslui şi Comăniţa, dar oamenii din cele două foste comune n-au căzut în tentaţia dezbinării, au înţeles că nu este bine să se separe, am rămas deci o singură comună. Chiar dacă ne-am confruntat cu nişte dificultăţi generate în special de întinderea pe prea mulţi kilometri, am trecut peste ele, aşa încât, fără apă mai avem un singur sat, Corbu. Anul acesta vom aduce şi aici reţeaua de apă, o lucrare pe care o vom executa în regie proprie, cu oamenii noştri. Până acum, am introdus canalizarea în satele Teslui şi Comăniţa, urmează să extindem reţeaua în satul Cherleştii din Deal, proiectul este în curs de licitare, şi am mai depus un proiect, pe Ordonanţa 28, privitor la extinderea canalizării şi în satele Deleni şi Cherleştii Moşteni. Tot pe Ordonanţa 28 am depus şi un proiect pentru modernizarea infrastructurii rutiere în satul Teslui. Acum, când în comuna Teslui există asemenea condiţii, la care se adaugă şi aşezarea geografică de excepţie, a devenit o modă printre oamenii cu bani ca să-şi ridice casă de vacanţă în Teslui. A nu se uita că pe teritoriul comunei noastre se întinde cel mai mare lac de acumulare de pe râul Olt, iar la Moşteni (şi nu numai!), cadrul natural este de-a dreptul mirific.
– Ce mai este nou în legătură cu ce a fost acolo, odată, o tabără şcolară?
– Nimic nou sub soare în ce priveşte destinul acestei tabere şcolare care, altădată, strălucea pur şi simplu. Tot terenul de acolo (nici nu se ştie exact ce suprafaţă, în unele documente apare cu o suprafaţă de 1,8 ha, dar în altele apare cu 3 ha) a fost expropriat în 1975, printr-un decret al lui Ceauşescu şi trecut în domeniul public al statului. Pe acel teren s-au ridicat mai multe clădiri şi a servit drept cartier general pentru colonia de muncitori de la TCH. Aveau acolo grădiniţă, şcoală, club, complex comercial. Erau 50 de locuri de cazare numai în pavilionul central. Când barajul Strejeşti a fost gata şi muncitorii au plecat, tot ce a rămas a devenit tabără şcolară unde veneau să-şi petreacă vacanţa, în serii de câte o săptămână, elevi din toată ţara. După 1989 însă a început declinul. Prin anii ’90 locul acesta a servit mai mult şefilor de tot felul de prin judeţ, amatori de chefuri orgiastice, ferite de ochii curioşilor. S-au mai organizat ele şi nişte tabere de creaţie pentru pictori şi sculptori, ceva cantonamente ale unor echipe de sportivi, nunţi, botezuri, aniversări etc., dar, pentru că nimeni n-a mai făcut aici nicio reparaţie, nicio modernizare, totul s-a degradat în câţiva ani. Cei care au administrat-o un timp, pur şi simplu, au abandonat-o. Acum ţine de DJTS Olt. Prin 2012 am cerut să intre în administrarea noastră. Nu s-a putut, iar în prezent, la starea de degradare în care a ajuns, nici n-am mai vrea-o.
– Printre cele mai cunoscute personalităţi al căror nume se leagă de această comună a fost Corneliu Vadim Tudor. I se recunosc amprentele pe aici?
– El nu s-a născut aici, în schimb tatăl şi bunicii lui au trăit în satul Cherleşti Deal. Fostul tribun ne-a vizitat de mai multe ori şi chiar s-au creat nişte afinităţi sufleteşti între el şi mulţi locuitori din comuna noastră. Când a murit, aceştia au ţinut să fie prezenţi la înmormântarea lui, în frunte cu preoţii Tumacu, tatăl şi fiul. În 2015, Consiliul local Teslui a hotărât ca şcoala generală cu clasele I-VII, care a beneficiat din partea sa de donaţii în cărţi şi aparatură audio-vizuală, să-i poarte numele, precum şi o stradă din Cherleşti Deal, fosta Câmpului, care a fost betonată cu sprijinul marelui scriitor şi om politic. În septembrie 2016, Comisia de Atribuire Denumiri de pe lângă instituţia Prefectului a avizat în mod favorabil noile denumiri propuse de Consiliul Local Teslui.
– Pentru tânăra generaţie din Teslui, ce preocupări aveţi?
– Bineînţeles că suntem preocupaţi să le asigurăm copiilor noştri un prezent cât mai confortabil şi un viitor cât mai promiţător. Le urmărim paşii încă de la grădiniţă şi avem grijă să devină cât mai siguri pe picioarele lor. Tot ce depinde de noi le oferim din suflet. Avem două grădiniţe şi două şcoli în satele Cherleştii din Deal şi Comăniţa, cu un efectiv total de circa 170 de copii. Din păcate, ca mai peste tot, populaţia şcolară este într-o continuă scădere şi abia mai reuşim să menţinem cele două şcoli. Am trecut deja pe clase cu învăţământ simultan, ceea ce nu este deloc bine pentru copii, motiv pentru care ne gândim să comasăm într-una singură cele două şcoli. Am ajutat şcolile cu tot ce au avut nevoie, pot spune că nu le-a lipsit nimic. Copiii le cam lipsesc, ca să glumesc un pic, dar asta nu depinde de mine. Am reabilitat o sală de sport pentru elevi, susţinem echipa de fotbal a comunei, iar în mandatul acesta ţin neapărat să pun la dispoziţia tuturor amatorilor, chiar în curtea şcolii, şi un teren de sport, cu gazon sintetic. Încă de când sunt mici, vreau să creez în sufletele tesluienilor mândria de a se fi născut şi crescut în această comună frumoasă şi tot mai prosperă.
– Ca să fie cât mai prosperă, este nevoie şi de nişte investitori…
– Investitori care să fi creat locuri de muncă nu avem, deocamdată. Doar nişte societăţi care au punct de lucru pe teritoriul comunei noastre şi de la care percepem nişte taxe şi impozite. Cel mai recent, cu ocazia „Sărbătorii Teiului” din 25 iunie, când ne-a făcut cinstea de a fi alături de noi aproape întreaga conducere politică şi administrativă a judeţului, preşedintele CJ, d-l Marius Oprescu, ne-a promis tot sprijinul său în acest sens, deoarece, îl citez pe dânsul, „comuna Teslui merită să fie una de nivel european”.
– Revenind la copii, le-aţi asigurat un cadru organizat pentru desfăşurarea a cât mai multor activităţi culturale?
– Primul cadru organizat în acest sens este, bineînţeles, şcoala şi grădiniţa. Din păcate, nu avem un cămin cultural şi nici nu am găsit până acum un teren adecvat unde să-l construim. Dar asta nu înseamnă că nu există o viaţă culturală. Până să avem propriul nostru ansamblu folcloric, cei mai talentaţi copii ai noştri erau cooptaţi în ansamblul de la Curtişoara. În 2015, la iniţiativa mea şi a doamnei directoare Carmen Ene, de la şcoala gimnazială, am înfiinţat Ansamblul Folcloric „Dor Oltean” şi l-am adus ca instructor pe Alexandru Rizea. Încă de la prima participare la un concurs, la „Floare de Tei”, de la Corabia, copiii noştri s-au întors cu premiul al III-lea. Şi anul trecut, participând la un concurs la Drăgăşani, ansamblul „Dor Oltean” din Teslui a obţinut premiul al II-lea.
– Vă mulţumim.
