Curtişoara – investiţii cu mare impact economic şi social

0
1405
bty

De aproape trei ani se încearcă doborârea unei guvernări legitime. Ultima moţiune de cenzură a arătat însă aceste încercări nu sunt sincere. Cei care par că strigă împotriva actualei guvernări, în realitate fac doar vocalize. Sunt sigur că de căderea moţiunii s-au bucurat şi primarii PNL. Sunt peste 1.500 de proiecte depuse în FDI, în valoare de circa 3,5 miliarde euro. Asfaltări, alimentări cu apă şi canalizare, reabilitări de şcoli, dispensare, cămine culturale etc., de pe urma cărora se vor bucura în primul rând comunităţile. Investiţii care n-ar mai fi avut loc dacă ar fi căzut actuala guvernare. Acum, când lucrurile în partidul de guvernământ s-au mai liniştit, PSD intrând pe calea oficială şi cuminte a echipei Dăncilă – Teodorovici – Fifor, primarii din toată ţara, indiferent de culoarea politică, au revenit la preocupările lor cotidiene. Adică la lucrurile care cu adevărat îi interesează pe cetăţeni. Şi vedem cum, mai peste tot, localităţile judeţului arată ca un şantier. Am scris deunăzi despre Priseaca. Astăzi scriem despre Curtişoara şi ne vom continua periplul nostru prin judeţ, pentru că ne-am propus să scriem mai mult despre ce se întâmplă în realitate, şi mai puţin despre ce se vântură prin capul politicienilor.

L-am reîntâlnit pe primarul Gheorghe Gănescu într-un moment în care tocmai demaraseră lucrările la trei obiective de importanţă vitală pentru progresul economic şi social al comunei Curtişoara. Este vorba, mai întâi, despre viitoarea Sală de Sport a comunei,

ce va avea 180 de locuri şi unde cetăţenii comunei vor putea practica diferite sporturi sau vor asista la spectacole sportive de handbal, volei, baschet, tenis sau fotbal de sală. Lucrările au început, fundaţia este aproape gata, aşa cum se vede şi din fotografia alăturată. De altfel, înclinaţia pentru sport a locuitorilor Curtişoarei se vede şi prin entuziasmul cu care este susţinută echipa locală de fotbal, ACS Oltul Curtişoara. În sezonul competiţional 2018-2019, aceasta s-a clasat pe locul al doilea, în urma celor de la CSM Slatina. Cu profesionalismul pe care deja  l-au demonstrat antrenorii Marius Popa şi Dan Vărzaru (acesta din urmă ocupându-se mai mult de partea administrativă), cu sprijinul primarului şi viceprimarului în asigurarea celor mai bune condiţii jucătorilor şi în modernizarea continuă a bazei sportive, echipa îşi poate permite să joace la promovare în sezonul competiţional viitor.

Al doilea obiectiv la care lucrările, de asemenea, au demarat vizează modernizarea căminului cultural.

S-a pornit de la bază, de la structura de rezistenţă , pentru ca, în final, să rezulte o construcţie impunătoare, cu toate dotările necesare găzduirii unor spectacole de calitate. Aici îşi vor desfăşura activitatea micii artişti locali, reuniţi în Ansamblul Folcloric „Flori de Măr”. Pentru ei s-au achiziţionat 41 de costume populare pentru fete şi 19 pentru băieţi. Un grup de 30 de copii din acest ansamblu, coordonat de maestrul coregraf Constantin Bălărău, în colaborare cu intructor Luminiţa Dumitru şi profesorul de canto Daniel Dumitru, va participa în această vară la ediţia a X-a a Festivalului Internaţional de Folclor „Dobroge mândră grădină”. De remarcat că micii artişti din Curtişoara şi-au câştigat deja un renume la acest festival, anul trecut ei obţinând locul întâi la secţiunea „Dans de fete”.

În al treilea rând, vorbim la Curtişoara de ample lucrări de infrastructură. În satele Curtişoara, Dobrotinet şi Pietrişu, reţeaua de canalizare este realizată într-o proporţie de peste 85 la sută, cu finalizare până la sfârşitul acestui an. Lucrarea face parte dintr-un prim proiect de investiţii în acest sens, în valoare de circa 32 de miliarde de lei vechi (fără TVA), început în urmă cu circa 1 an şi jumătate.

bty

Ce vedeţi în fotografia alăturată reprezintă lucrări la viitoarea reţea de canalizare din satul Pietrişu. În prezent se derulează un al doilea proiect de canalizare, în lungime de peste 12 km, pentru satele Proaspeţi şi Linia din Vale – două sate care parcă nici nu existau pentru primarii care au condus comuna înainte de Gheorghe Gănescu. Nici măcar desele revărsări ale apelor pluviale, de pe versanţii din apropiere, nu i-a impresionat pe antecedenţii lui Gănescu. Pur şi simplu, asistau impasibili la necazurile localnicilor, când apa le intra în case. Deşi aflat la primul mandat, actualul primar s-a conectat la toate punctele nevralgice ale comunei şi a intervenit cu tot ce a fost nevoie pentru rezolvarea problemelor. Concret, în cazul de faţă fiind nevoie de construirea unui canal de colectare a apelor pluviale, n-a stat pe gânduri, iar rezultatul este că acest canal colector este acum în fază de şantier

 lucrările avansând cu paşi repezi. Mai mult decât atât, pentru completarea reţelei de canalizare la nivelul întregii comune, s-au alocat bani de la bugetul local, aceasta însemnând că reţeaua va fi extinsă şi pe străzile Radu cel Mare, Meşteşugarilor, Lalelelor, Berzelor şi Matei Basarab. Şi cânt toată reţeaua de canalizare va fi gata, se va desăvârşi în Curtişoara şi marea asfaltare, urmărindu-se ca, până la urmă, pe toate uliţele din comună, să se circule pe asfalt, iar noroiul să rămână o veşnică amintire. 

Aşadar, la trei ani de când cetăţenii comunei Curtişoara au avut inspiraţia să-l aleagă în fruntea lor pe Gheorghe Gănescu, faţa comunei este într-o continuă schimbare: de la ridurile adânci, care arătau o îmbătrânire prematură sub primarii anteriori, la obrazul tot mai neted, debordând de sănătate şi frumuseţe, sub actualul primar. Şi nu e de mirare că în Curtişoara au venit şi investitorii. A intrat deja pe firul producţiei, fabrica de componente pentru biciclete „Mechrom”, unde mai mult de jumătate dintre muncitori sunt localnici. Este una dintre cele mai mari investiţii făcute de un agent economic privat în mediul rural din judeţul Olt. Dar ambiţiile primarului din Curtişoara nu se opresc aici. El vrea să facă din comuna sa cea mai atractivă zonă rezidenţială din jurul Slatinei! Şi nu se dezminte, oricâte greutăţi ar întâmpina. A trecut chiar peste un accident vascular cerebral de pe urma căruia s-ar fi putut alege cu ceva paralizie. Noroc că nu i-a paralizat voinţa. Cu o voinţă de fier, a învins boala şi a mers mai departe. Privind în urmă, după trei ani de mandat, are destule motive de satisfacţie: un sediu nou de primărie, un dispensar comunal complet renovat, o şcoală gimnazială bine întreţinută, infrastructură adecvată plus drumuri de exploataţie agricolă asfaltate, o reţea de iluminat modernizată etc. Şi peste toate, ca o încununare a activităţii sale de edil, Gheorghe Gănescu speră ca într-un viitor foarte apropiat să realizeze în comuna sa şi sistemul de gaze naturale. Primăria Curtişoara deţine deja avizul de principiu al celor de la Transgaz Mediaş.   

Vorbind despre realizările sale, Gheorghe Gănescu nu uită să menţioneze sprijinul permanent pe care l-a primit din partea Consiliului Judeţean Olt şi Guvernului României. Şi, uite aşa, în timp ce adversarii poltici, adunaţi în jurul gropii cu care partidul aflat la guvernare s-a trezit în curtea sa în urma europarlamentarelor din 26 mai, nu încetează să cânte prohodul PSD-ului, aşteptându-se să-l vadă odată lungit pe fundul gropii peste care să-şi arunce pământul propriilor interese, primarii reprezentând acest partid, chipurile, muribund, sunt mai vii decât niciodată, angajaţi parcă într-un asalt general împotriva ultimelor relicve ale înapoierii, pentru întronarea standardelor europene de bunăstare şi civilizaţie în localităţile lor. Gheorghe Gănescu este exemplul perfect care demonstrează că, la firul ierbii, PSD este verde şi continuă să respire foarte bine prin primarii săi dedicaţi interesului public.

Constantin Smedescu