Codul Administrativ, care a creat multe controverse pentru că asigură privilegii extinse maghiarilor din România, a trecut de Senat și mai are doar un pas să devină lege. Printre altele, proiectul prevede ca în anumite localități, autoritățile să fie obligate să comunice în limba minorităților.
Nota de adoptare tacită pentru acest act normativ, pentru care termenul de dezbatere şi vot în prima cameră sesizată s-a împlinit pe 29 septembrie, a fost citită, miercuri, în plen, de preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu.
În actul normativ se prevede că în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea în raporturile cu aceştia şi a limbii minorităţii respective.
Prin Codul administrativ sunt stabilite proceduri şi termene pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului. Refuzul numirii de către preşedinte pentru un membru al Guvernului în aceste cazuri poate avea loc o singură dată, termenul premierului pentru propunere fiind de cinci zile, iar termenul de răspuns al preşedintelui, zece zile.
Actul normativ adoptat tacit mai stabileşte proceduri pentru validarea mandatelor consilierilor locali aleşi prin hotărâre a instanţei, nu prin hotărârea unei comisii de validare.
În Codul administrativ se prevede că atestarea domeniului public se va face prin hotărâre de consiliu local sau judeţean, şi nu prin hotărâre de guvern, aşa cum este în prezent.
Actul normativ clarifică, de asemenea, statutul secretarului general al Guvernului, în sensul că acesta are rang de ministru şi nu poate fi în acelaşi timp şi înalt funcţionar public.
Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
Sursa: capital.ro
