La 55 de km de Slatina, în partea de est a judeţului, delimitată la nord de judeţul Argeş şi la est de judeţul Teleorman, comuna Tufeni mai are ca vecini, la sud, comunele Nicolae Titulescu şi Crâmpoia, iar la vest, Şerbăneşti şi Icoana. Suprafaţa comunei este de 71,16 km pătraţi. Satele componente sunt Tufeni, Barza şi Stoborăşti. Cel mai vechi dintre ele este satul Stoborăşti, care apare menţionat în secolul al XVII-lea, în timp ce Tufeni este menţionat prima dată la 1824. Prin teritoriul comunei trece râul Vedea şi drumul judeţean care, venind dinspre Nicolae Titulescu, uneşte cele trei sate ale comunei cu judeţul Argeş, din el ramificându-se alte două drumuri, cu ieşire în judeţul Teleorman. În 1973, populaţia comunei era de 4.772 de locuitori. În 2011, mai locuiau în Tufeni 3.038 de oameni. Printre cei mai cunoscuţi fii ai comunei, îl menţionăm pe Valeriu Stoica, acum retras din politică, după ce un timp a condus Partidul Naţional Liberal.
Din anul 2004, comuna Tufeni este condusă de primarul Eugen Şotae. S-a născut la 21 iulie 1967, în Tufeni. După absolvirea liceului, şi-a satisfăcut stagiul militar în cadrul clubului Steaua, ca sportiv, practicând boxul, până la performanţa de vicecampion naţional la juniori. Lăsarea la vatră a însemnat şi abandonarea unei cariere sportive. Până în 1994, a lucrat ca electrician auto la o întreprindere din Bucureşti, după care s-a întors în comuna natală ca inginer agronom, absolvent al Institutului de Agronomie Bucureşti. A condus o societate agricolă înfiinţată de fratele său, vicepreşedinte la o mare companie, stabilit în Bucureşti. Iniţiind propriile afaceri, în scurt timp, la numai 35 de ani, avea discotecă, magazine, bar, moară şi brutărie. În 2014 şi-a înfiinţat, aşa, ca un hobby, o microfermă de animale exotice, deschisă vizitatorilor, de fapt, o adevărată grădină zoologică unde copiii pot admira păuni, lebede, struţi, ponei, papagali etc. Ori de câte ori se simte prea obosit, se refugiază printre prietenii săi necuvântători, care-l întâmpină de fiecare dată cu o bucurie sinceră. Cu spiritul lui întreprinzător şi dedicaţia cu care şi-a îndeplinit funcţia de viceprimar în mandatul 2000-2004, le-a câştigat localnicilor încrederea, astfel încât aceştia l-au ales ca primar în 2004, în prezent aflându-se la al patrulea mandat. Este membru PSD. Consiliul Local Tufeni, rezultat din alegerile din 2016, este alcătuit din 8 consilieri PSD şi 3 PNL. Viceprimar este Radu Vâlcea.
– D-le primar, vă desfăşuraţi activitatea într-o comună frumoasă şi într-un sediu de Primărie care atrage imediat atenţia prin frumuseţea şi ineditul arhitecturii sale. Vă rugăm să ne vorbiţi mai întâi despre această clădire.
– Această clădire a fost cândva conac boieresc şi a aparţinut unei familii de boieri care încă se mai bucură de un binemeritat prestigiu în comuna noastră. Este vorba de familia Simu, iar ultimul carea a locuit aici a fost Vladimir Simu, stins din viaţă în 1945, „îngerul păzitor al tufenenilor în perioadele de restrişte”, ca să citez un localnic. Boierii Simu au iniţiat în Tufeni, între cele două războaie, o adevărată industrie, cu moară de măcinat grâu şi porumb, fabrică de ulei şi numeroase ateliere: de fierărie, tâmplărie, rotărie, unde ucenicii erau instruiţi de meşteri aduşi din Germania sau Franţa. Au înfiinţat şi o cantină unde serveau masa cei 200 de lucrători, precum şi sătenii din satele din jur, care veneau în Tufeni să macine sau să facă ulei de floarea soarelui. După naţionalizarea din 1948, „Casa Mare”, cum se mai numea această clădire, a fost folosită un timp ca sediu de IAS, apoi s-au amenajat aici câteva clase de şcoală, poşta şi magazinul de mobilă al cooperaţiei de consum. După 1989 a fost părăsită şi a intrat într-un accelerat proces de degradare. În 2012, la iniţiativa mea, dar cu ajutor financiar de la fratele meu, clădirea a fost renovată, reabilitată radical, cu respectarea întru-totul a vechii arhitecturi. De asemenea, am modernizat parcul ce o înconjoară şi am revitalizat lacul cu izvor natural, care dă un plus de frumuseţe întregului amplasament. Neîngrijit, năpădit de buruieni, acesta secase demult. Eu l-am reumplut şi l-am şi repopulat cu peşte. În primăvara lui 2013, am mutat aici sediul Primăriei Tufeni, iar în vechiul sediu, renovat şi amenajat corespunzător, funcţionează acum o grădiniţă şi o blibliotecă.
– Cu ce s-au ales, până acum, tufenenii de pe urma administraţiei conduse de dvs.?
Cu multe lucruri bune, aş spune, fără să dau dovadă de lipsă de modestie. Toate instituţiile care depind, mai mult sau mai puţin, de Primărie s-au bucurat de atenţia noastră permanentă. Şcolile sunt în bună stare, au tot ce le trebuie în ce priveşte baza materială, inclusiv două microbuze şcolare. Cel mai curând, am extins şcoala cu clasele I-VIII din Tufeni, prin construirea a două noi săli de clasă. Avem circa 480 de copii, de la grădiniţă până la elevii de liceu, în comuna noastră funcţionând şi un liceu tehnologic. În clădirea dispensarului, care în primăvară va fi renovată pe exterior, îşi desfăşoară activitatea 2 medici de familie, fiecare cu cabinetul lui. Pe fonduri europene, am înfiinţat şi dotat corespunzător şi un cabinet de stomatologie, iar până să ne vină un medic stomatolog, există un cabinet stomatologic ambulant care, o dată pe săptămână, în ziua de vineri, are program la Primărie, unde-l aşteaptă cei suferinzi. Nici Biserica nu este uitată de noi. La biserica veche din Tufeni-Vale s-a făcut gard, curăţenie în cimitir, iar biserica nouă din Tufeni-Vale a fost, în sfârşit, terminată. Spun, „în sfârşit”, pentru că
fundaţia ei a fost turnată în 1933, dar abia după al doilea război mondial au fost ridicate şi zidurile. În 1957 însă, în timpul unor lucrări, un zid s-a prăbuşit peste un muncitor, curmându-i viaţa, motiv pentru care conducătorii atei de atunci au sistat orice finanţare pentru continuarea lucrărilor. Abia în 1997 lucrările au fost reluate şi, după multe eforturi, sponsorul principal fiind fratele meu, la 5 octombrie 2014, a putut să aibă loc slujba de târnosire a acestei biserici cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Pe lângă toate acestea, aş putea adăuga multe altele, dacă-mi permiteţi…
– Vă rog!
– Cu fonduri de la bugetul local, am construit una dintre cele mai frumoase pieţe din mediul rural. Era în funcţiune dinainte de 2004, de pe când eram viceprimar, dar, ulterior, am intervenit cu o serie de lucrări de modernizare. Am ridicat două hale, mese cu copertină pentru legume şi fructe, apă curentă etc. Cel mai greu mi-a fost în mandatul 2008-2012 când comuna noastră a fost, practic, uitată de guvernanţi. Atunci am fost nevoit să mă rezum la investiţii mici, cu bani de la bugetul local şi din sponzorizări. Singura investiţie majoră derulată în Tufeni, în acel mandat, a fost alimentarea cu apă, printr-un proiect finanţat de Guvern, banii ajungând însă la noi foarte greu, cu mari întârzieri, fapt ce a făcut ca lucrarea să se poată finaliza, în toată comuna, abia în 2014. Situaţia, din acest punct de vedere, al vizibilităţii noastre în ochii guvernanţilor, s-a îmbunătăţit în mandatul următor, ceea ce mi-a permis să reiau o serie de proiecte, utilizând în acest sens toate categoriile de surse financiare: de la UE, de la Guvern, de la bugetul local. Prin urmare, aşa cum am zis deja, am putut să renovez acest sediu de Primărie, cu lacul şi parcul înconjurător şi să finalizez lucrările la biserica din Tufeni-Vale. În acelaşi timp, am amenajat două complexe de joacă pentru copii în satele Tufeni şi Stoborăşti. Am înfiinţat Ansamblul de Dansuri Populare „Tufeneanca”, pentru care am achiziţionat şi costumele populare corespunzătoare, am dezvoltat baza sportivă de la Liceul Tufeni prin construirea unui teren de sport multifuncţional, cu gazon sintetic, forarea unui puţ la Tufeni şi introducerea apei la izlazul comunal, amenajarea „Lacului Calului” şi popularea lui cu mai multe specii de peşte, susţinerea echipei de fotbal în Campionatul Judeţean… să vă mai spun?
– Ne-aţi convins. Acum să lăsăm trecutul şi să ne întoarcem cu faţa spre viitor. Ce v-aţi propus să realizaţi până în 2020?
– În primul rând, canalizarea, acesta este marele meu proiect pentru mandatul în curs. Într-o primă fază, proiectul este conceput pentru 8,5 km de reţea, contractul este semnat şi aprobat încă din 2012 şi de atunci tot aştept finanţarea de la Ministerul Dezvoltării. Acum, am promisiuni ferme că banii vor veni şi că societatea SC Condor Păduraru, care a câştigat licitaţia, va putea să înceapă lucrarea în primăvara lui 2018. În acelaşi timp, am în vedere asfaltarea tuturor străzilor comunale din toate cele trei sate ale comunei, cu fonduri nerambursabile, proiectul incluzând şi realizarea de podeţe la porţile gospodăriilor cetăţenilor. Tot pe fonduri nerambursabile sunt concepute şi proiectele de amenajare şi dotare a celor două cămine culturale, din Tufeni şi Barza. Vom construi o grădiniţă nouă în Tufeni şi, odată cu reabilitarea şcolii din Stoborăşti, se va realiza acolo şi un teren de sport multifuncţional, cu gazon sintetic. Şi pentru că se apropie darea în funcţiune a gropii de gunoi ecologice de la Bălteni, urmează să amplasăm pubelele, deja achiziţionate, pentru colectarea gunoiului menajer. În afară de toate acestea, ca şi până acum, vom fi alături de toţi cetăţenii comunei şi-i vom sprijini în rezolvarea problemelor lor.
– În afară de agricultură, cu ce se mai ocupă oamenii în Tufeni?
– Agricultura este ocupaţia de bază, îndeosebi cultura cerealelor. Avem însă în comună şi mulţi legumicultori şi crescători de animale. Pentru aceştia din urmă am făcut amenajament pastoral pe o suprafaţă de izlaz de 369 de hectare. Avem în comună şi o investiţie a unor cetăţeni francezi, în domeniul creşterii porcinelor, cu peste 30 de muncitori. Locuri de muncă salarizate mai sunt la societăţile agricole. La cea a soţiei mele, de pildă, lucrează 16 muncitori. Şi mai sunt încă 3 asemenea societăţi agricole. În legătură cu titlurile de proprietate, încă se mai lucrează pe refacerea unora dintre ele, conform legii.
– Care sunt principalele evenimente culturale din comună?
– În primul rând, „Ziua Comunei Tufeni” care se ţine în ziua de Sfântul Gheorghe şi coincide cu sărbătoarea „Mânecătorii”, ceva unic în ţară, anul acesta fiind la a IX-a ediţie. De asemenea, în ziua de Rusalii, organizăm în fiecare an un concurs de cai, care, încă de la prima ediţie, s-a bucurat de un mare ecou printre crescătorii de cai din Tufeni şi din comunele învecinate. Mai trebuie spus că în viaţa culturală a comunei un rol deosebit îl joacă ansamblul folcloric „Tufeneanca”. Înfiinţat în 2014, în foarte scurt timp el şi-a câştigat un binemeritat renume. La prima ieşire peste hotarele judeţului, în 2015, la festivalul interjudeţean de folclor de la Vatra Dornei, fetele noastre, nu numai foarte frumoase, dar şi foarte talentate, au fost răsplătite cu Premiul I.
– Vă mulţumesc!
