Comuna Leleasca este formată din 7 sate: Afumaţi, Greiereşti, Leleasca, Mierleşti, Toneşti, Tufaru şi Urşi. Sate slab populate, risipite pe o suprafaţă de 57 de km pătraţi, printre care şerpuiesc, uneori vijelioase, pârâurile Cungrea şi Cungrea Mică. Are numeroşi vecini. Pe o mică porţiune din nord se învecinează cu judeţul Argeş, apoi, în sensul acelor de ceasornic, comunele vecine sunt: Topana, Făgeţelu, Spineni, Poboru, Cungrea, Vultureşti, Dobroteasa şi Sâmbureşti. Cel mai vechi sat atestat în documente este Păroşi, într-un document din 19 iulie 1509, sat care în prezent nu mai există. Apoi, la recensământul din 3 august 1773 întâlnim satul Urşi. Primele ştiri despre satele Leleasca, Mierleşti şi Toneşti datează de pe la 1864. În satul Leleasca, se află o biserică din lemn, ridicată pe la începutul sec. XIX, reprezentând un valoros monument de arhitectură populară românească. La ultimul recensământ, din 2011, au fost înregistraţi 1640 de locuitori, în scădere cu aproape 200 faţă de cel anterior, din 2002. Iar dacă ne raportăm la recensământul din 1973, scăderea este drastică, atunci înregistrându-se 3462 de locuitori.
În urma alegerilor din 5 iunie 2016, noul primar al comunei a fost ales în persoana lui Vasilică Selescu, de la PNL. Născut la 30 ianuarie 1966, de meserie contabil, Vasilică Selescu nu era deloc străin de problemele administraţiei locale. Înainte de a fi primar, a fost viceprimar în 3 mandate consecutive şi încă o dată primar în perioada 1992-1996, când a reprezentat Partidul Democrat Agrar, condus la nivel naţional de cel ce a fost Victor Surdu. Cu toată experienţa sa, este convins că oricâtă experienţă ar avea cineva, niciodată nu este suficientă, căci în materie de administraţie, şi poate că în orice domeniu, la fiecare pas te poţi întâlni cu probleme noi, care necesită alţi algoritmi de rezolvare. Consiliu Local actual are următoarea structură politică: PNL – 3 consilieri, ALDE – 3, PSD – 2 şi PMP cu 1 consilier. Viceprimar este Constantin Enache, de la ALDE, consătean cu primarul, din Toneşti – o primă premisă pentru o colaborare foarte bună primar-viceprimar.
De la ultimul interviu cu d-l primar Selescu a trecut mai bine de 1 an de zile. Ca şi atunci, şi de data aceasta l-am găsit pe picior de plecare; se grăbea să pornească spre Slatina, să fie prezent la Conferinţa Judeţeană a PNL, unde se alegea noul lider al organizaţiei. Am insistat şi a acceptat să stăm de vorbă câteva minute. Firesc, l-am întrebat în legătură cu ultimele noutăţi în materie de administrare a comunei. Nu prea am cu ce să mă laud, a început d-l primar, pe un ton parcă de resemnare. Numai cu bani de la bugetul local nu putem face nimic, iar de la Consiliul Judeţean primim atât cât să ne menţinem pe linia de plutire. Noroc cu programul acesta, PNDL, care reprezintă un ajutor real acordat comunelor. Noi am depus patru proiecte pe PNDL-2, dar ni s-au aprobat numai două, e bine şi aşa. E vorba de proiectul privind demolarea şi construirea dispensarului uman din satul Afumaţi, un proiect în valoare de 712.016 lei şi altul, în valoare de 1.084.210, referitor la asfaltarea a 1,5 km de drum comunal în satul Toneşti. Noi am fi vrut, a continuat d-l primar, să facem şi ceva reabilitări la sistemul de alimentare cu apă, în satul Mierliceşti, de pildă. Apropo, e şi aceasta o problemă – întreţinerea sistemului de alimentare cu apă. Noi nu avem utilajele necesare, dar CAO are. Prin urmare, aş propune ca toate sistemele de alimentare cu apă, mai ales din comunele sărace, depopulate, să fie preluate în administrare de CAO. Şi mai avem un proiect pe GAL, a adăugat d-l primar, prin care vrem să amenajăm un teren de sport în satul Toneşti. Urmează să-l depunem şi să vedem ce fonduri putem atrage. Următoarea problemă pe care d-l primar a subliniat-o a fost cea referitoare la aprovizionarea cu lemne, pe timp de iarnă, a locuitorilor comunei. Leleasca este o comună cu suprafeţe importante de pădure şi, totuşi, locuitorii ei suferă de frig sau sunt purtaţi pe drumuri până să li se aprobe ceva tăieri din pădure. Iar Ocolul Silvic se încurcă în nişte chichiţe de ordin birocratic atunci când e vorba să-i marcheze proprietarului de pădure unde are voie să taie. Un exemplu: un proprietar decedat să zicem că are 3 urmaşi, dintre care doar unul mai locuieşte în Leleasca, ceilalţi sunt plecaţi de mult în străinătate. Ei bine, cel din Leleasca n-are voie să taie lemne din pădurea proprie, moştenire de familie, pentru care are act de proprietate, deoarece nu s-a făcut succesiunea. Păi dacă oamenii aceia n-au mai dat prin Leleasca de ani buni, fratele lor ce să facă? Să moară de frig cu actul de proprietate în mână? Şi legea asta, ca mai toate legile din România, este prost făcută, a mai adăugat d-l primar, frământând între degete o foaie de hârtie pe care-şi notase ceva ce-i trecuse fulgerător prin minte.
Prin următoarea întrebare i-am cerut o opinie în legătură proiectatele legi ale justiţiei, împotriva cărora s-au exprimat în stradă mii de oameni. Ne-am gândit la această întrebare având în vedere şi ceea ce urma să aibă loc în viaţa PNL Olt, în chiar acea zi, adică alegerea noului lider de organizaţie. Cum Liviu Voiculescu, primarul din Cungrea, era singurul candidat, nu era greu de ghicit cine va fi „alesul”. Aşa că, ştiut fiind că şi d-l Liviu Voiculescu a avut probleme cu legea şi a fost achitat până la urmă, l-am întrebat pe primarul liberal din Leleasca în legătură cu oportunitatea adoptării noilor legi ale justiţiei. Răspunsul a fost deosebit de ferm în favoarea acestora. Este timpul, domnule, să se pună odată capăt atâtor abuzuri ale procurorilor. Legea să fie lege şi pentru ei în sensul că, dacă greşesc, să plătească aşa cum plătim toţi pentru greşelile noastre. Numai că, a continuat d-l primar, în cazul lor se pare că lucrurile sunt mai grave. Ei nu greşesc, ei acţionează la comandă, cineva din spate, nu ştiu cine, se foloseşte de ei ca de nişte instrumente şi-i asmute împotriva adversarilor. Ceea ce înseamnă că și justiția are partea ei de vină. Că dacă ar sta în banca ei și și-ar vedea de treburile ei specifice, nici politicienii nu s-ar mai repezi s-o câștige de partea lor ca armă politică. D-l primar şi-a întărit apoi spusele prin exemplul lui Dan Radu Ruşanu, fost lider marcant al PNL. În urma unor acuzaţii foarte grave din partea procurorilor DNA, acesta a stat 7 luni în arest preventiv, pentru ca, în cele din urmă, toate aceste acuzaţii să fie desfiinţate la propriu de judecători. Acum, ca om liber, dar cu o carieră politică distrusă, nu mai vorbim de suferinţele sale sufleteşti, Dan Radu Ruşanu a dat în judecată statul român şi cere despăgubiri de 1,5 milioane de euro. Ei bine, se întreabă şi d-l Vasilică Selescu, de ce să plătim tot noi şi nu cei care l-au trimis în judecată? De-aia, a punctat d-l primar, este bine că prin noile legi ale justiţiei se prevede şi responsabilitatea magistraţilor, adică posibilitatea ca statul să se întoarcă împotriva lor şi să-şi recupereze despăgubirile plătite pentru greşelile lor. Ca şi în cazul d-lui Paul Stănescu, a mai spus primarul din Leleasca. Păi, cum? Să vii după 8 ani de zile cu aceleaşi acuzaţii pe care tot tu, ca procuror, le-ai considerat nefondate şi ai închis dosarul? Nu e cusut cu aţă albă? Da, domnule, abia de acum încolo, odată cu adoptarea acestor legi, justiţia va fi cu adevărat independentă.
Ce-am mai avea noi de adăugat? Nimic, decât poate observaţia că opinia de mai sus a fost exprimată de un primar liberal! De unde se vede că bunul simț nu are culoare politică.
