23 septembrie 1386 a reprezentat prima menţionare a numelui satului Brâncoveni într-un document de la curtea domnească a lui Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418), voievod al Țării Românești între 23 septembrie 1386 – noiembrie 1394 sau mai 1395; și încă o dată între ianuarie 1397 – 31 ianuarie 1418, considerat de mulţi specialişti un document „indoielnic”. Mai târziu menţionarea numelui de Brâncoveni a revenit în aceleaşi documente la data de 31 ianuarie 1418.
Tot în prima zi de septembrie a anului 1491 şi 31 august 1492 Vlad Călugărul, domnitorul de atunci al Ţării Româneşti, susţinea dania lui Barbu Craiovescu şi fraţii săi prin care era de acord ca satul Brâncoveni să fie dat Mânăstirii Bistriţa.
Şi tot în septembrie, de data asta 7 septembie 1508 (şi 16 martie 1494) în documentele boieriilor Craioveşti este amintit Brâncoveni, alături de alte sate.
La 30 septembrie 1705, aşa cum indică pisania, domnitorul Constantin Brâncoveanu termină de zugrăvit Mânăstirea Gura Motrului din actualul sat Gura Motrului, comuna Butoiești, din județul Mehedinți.
Aproape de această lună, în 18 august 1787, austriecii au distrus mănăstirea şi palatul de la Brâncoveni după ce în anii 1721 şi 1774 ocupaseră şi jefuiseră aceste locuri.
”Numele Brâncoveni a împlinit astăzi 639 ani de la prima menţionare a numelui satului Brâncoveni care apare într-un document din 23 septembrie 1386 de la curtea domnească a lui Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418), voievod al Țării Românești. Cercetările arheologice au scos la iveală de-a lungul timpului dovezi de sorginte romană, dovadă că pe aceste locuri am existat mult mai devreme. Iar legendele referitoare la ”Măgura din Văleni” ne duc cu gândul că şi strămoşii dacilor au existat pe aceste locuri.” transmite primarul Ion Cheroiu.
