Ziua Internațională a medicului veterinar va fi sărbătorită, miercuri 15 mai, la Slatina, de medicii veterinari din județ. Întâlnirea va avea loc la PSG Ballroom Slatina cu începere de la ora 14.00. La eveniment și-au anunțat prezența și invitați de seamă, în frunte cu președintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, profesorul Valeriu Tabără.
Cu acest prilej, vor fi celebrați și 80 de ani de la înființarea Colegiului Medicilor Veterinari din România. La eveniment, în afară de luările de cuvânt ale invitaților, vor fi decernate medalii, disticții și diplome participanților pentru activitatea desfășurată. La finalul zilei va fi organizată o masă festivă, cu lăutari, după cum a precizat însuși președintele Colegiului Medicilor Veterinari Olt, dr. Ion Bozgă, atmosfera fiind întreținută de o parte din membri Ansamblului Profesionist „Doina Oltului”
„Miercuri, 15 mai, Colegiul Medicilor Veterinari organizează Ziua internațională a medicului veterinar, ocazie cu care sărbătorim și aniversarea a 80 de ani de la Înființarea Colegiului Medicilor Veterinari din România. Cu acest prilej participă din partea Academiei Române, academicianul Nicolae Manolescu, membri ai Academiei de Științe Medicale și președintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, profesorul Valeriu Tabără. La acest moment participă 140 de medici veterinari din județul Olt. În cadrul evenimentului vor fi decernate medalii, distincții și diplome participanților pentru activitatea desfășurată. Întâlnirea are loc la PSG Slatina cu începere de la ora 14.00. Vor fi luări de cuvânt din partea invitaților, masă festivă și spectacol cu lăutari. Este vorba despre o parte din membrii Ansamblului Profesionist «Doina Oltului» care vor întreține atmosfera”, a precizat președintele Colegiului Medicilor Veterinari Olt, dr. Ion Bozgă.
Ziua de 15 mai are o semnificație multiplă și anume: în anul 1861, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a început să funcționeze Școala de Medicină Veterinară, în cadrul Școlii de Medicină și Farmacie, înființată și condusă de Carol Davila, potrivit agerpres.ro. Zece ani mai târziu, respectiv la 15 mai 1871, 14 medici veterinari au semnat o „Declarațiune” care a stat la baza înființării Societății de Medicină Veterinară, recunoscută ca persoană juridică la 4 august 1919, prin Decretul Lege nr. 3298 al Regelui Ferdinand I. La 29 iunie 1914, la un an de la cel de-al III-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară, a avut loc Şedinţa de constituire a Asociaţiei Generale a Medicilor Veterinari din România care avea să funcţioneze în paralel cu Societatea de Medicină Veterinară. În 1949, însă, atât activitatea Asociaţiei cât şi cea a Societăţii au fost suspendate. La 15 mai 1971, s-a reluat activitatea Societăţii de Medicină Veterinară, iar la 17 ianuarie 1990, Societatea şi-a schimbat denumirea în Asociaţia Medicilor Veterinari din România (AMVR). La cel de-al VII-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară, Consiliul Naţional al AMVR, întrunit la 24 octombrie 1997, a stabilit revenirea Asociaţiei la denumirea de la început – Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari din România (AGMVR). Şcoala de Medicină Veterinară, înfiinţată în anul 1861, a obţinut, în 1883, statutul de Şcoală Superioară de Medicină Veterinară, în acelaşi an trecând de la Ministerul Instrucţiunii în subordinea Ministerului Agriculturii. Profesorul Alexandru Locusteanu, care se afla la conducerea instituţiei, a început demersurile pentru construirea unor clădiri proprii, achiziţionându-se, în cele din urmă, 3 ha de teren, între Splaiul Independenţei şi Strada Izvor. În anul 1921, Şcoala Superioară de Medicină Veterinară a fost transformată în Facultate, fiind, la acea vreme, singura facultate de medicină veterinară din Balcani. Până în anul 1948, Facultatea a fost integrată în Universitatea Bucureşti, iar din 1948 aparţine Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.
Primul Colegiu al Medicilor Veterinari s-a înfiinţat prin Decretul Lege nr. 3594 din 30 septembrie 1939, semnat de Regele Carol al II-lea. Colegiul a fost condus de Dr. Gheorghe Ionescu Brăila, primul său Decan. Acesta a fost organizat în 11 secţiuni corespunzătoare celor 10 Ţinuturi administrative ale ţării şi Municipiul Bucureşti. Activitatea sa s-a întrerupt în anul 1948, reluându-se în anul 1998, odată cu adoptarea Legii 160/1998.
