Un complet de cinci judecători al ICCJ este așteptat, luni, să pronunțe după a doua amânare, o soluție privind cursul judecării apelurilor din dosar, respectiv dacă vor continua sau dacă decizia inițială se desființează iar tot cazul se rejudecă de la zero.
Instanța supremă a amânat, în 9 mai, pentru 23 mai, luarea deciziei prin care judecata apleurilor din dosarul de mare corupție în care Darius Vâlcov a primit o pedepasă cu executare poate continua sau este oprită iar întregul proces reluat de la zero.
Instanța supremă a rămas, în 19 aprilie, în pronunțare pe unul dintre motivele de apel din dosarul de mare corupție în care fosta mână dreaptă a Vioricăi Dăncilă, Darius Vâlcov, a fost condamnat de trei judecători la opt ani de închisoare cu executare.
Judecătorii au anunțat ulterior că pronunțarea privind strict acest motiv de apel se va face în 9 mai, direcțiile în care magistrații ICCJ pot stabili fiind fie de continuare a judecării celorlalte motive de apel fie de admitere a acestuia și de retrimitere a cauzei la un complet de trei judecători pentru reluarea judecății de la zero.
Un complet de cinci judecători de la instanța surpemă au rămas, luni, în pronunțare asupra unuia dintre motivele de apel dintre cele depuse de avocații celor condamnați în dosar, motiv de apel dezbătut cu prioritate de către instanță.
Concret, anterior discutării acestui motiv de apel, avocatul lui Darius Vâlcov a cerut instanței de judecată să nu treacă mai departe la administrarea probelor în apel, explicând că motivul de apel care conduce către constatarea nulității absolute a deciziei apelate are prioritate în dezbateri.
Astfel, magistrații au ascultat toate părțile de proces cu privire la acest motiv de apel care ar putea conduce implicit la admiterea apelului, desființarea deciziei definitive și dispunerea rejudecării la completul de trei judecători de la aceeași instanță.
Motive, motive…
Avocatul lui Darius Vâlcov a cerut luni la ICCJ ca instanța să facă abstracție de hotărârea CJUE din decembrie 2021, să dea curs deciziei CCR și să dispună trimiterea dosarului la rejudecare în faza de fond, cu consecința desființării condamnaării la opt ani de închisoare cu executare a clientului său.
„Am pus în discuție motivul de spel prioritar de trimiterea a cauzei la rejudecare.
Problema de drept e aceea dacă între.motivele de apel sunt unele ce duc la rejudecarea arunci trebuie discutat cu prioritate acest motiv de apel de rejudecare.
Am aratat în cerera scrisa ca doctrina în materie primează acest motiv de apel ce are unica direcție trimiterea spre rejudecare.
Motivul de apel are la baza aceste decizii CRR ce vizează componenta coletelor specializate de trei judecători, respectiv acesta care a judecat acest dosar în faza de fond”, a explicat avocatul.
„Există o necompetență materiala dar și funcțională a completului de trei judecători care a soluționat fondul acestui dosar.
Avem la îndemână decizia 417 a CCR privind competență completuriloe specializate.
Avem de asemenea în vedere și hotărârea CJUE care cumva indică acest risc sistemic de impunitate care poate permite unui judecător național sa nu respecte o decizie a CCR
Decizia CJUE nu este prioritara deciziilor CEDO. Dacă s-ar da curs deciziei CJue se poate produce un grav prejudiciu dreptului la apărare și mai ales la un proces echitabil.
Astfel. Trebuie dat curs deciziei CCR. CJUE nu explică deloc și nu exemplifica măcar formal sintagma de risc major de impunitate.
Astfel aveți în vedere și decizia CCR. Ea sprijină soluția de retrimiterea a cauzei la rejudecare. Admiteti și trimiteți cauza”, a mai explicat avocatul lui Darius Vâlcov în fața instanței.
La rândul său avocatul lui Minel Prina a arătat că „nu exista un risc sistemic care da ducă la aplicarea acestei hotărâri CJUE”.
„Dați astfel prioritate dispozițiilor legale existente ce vizează legala compunere a completelor de judecată. Trimiteți cauza la fond pentru rejudecare”, a întărit acesta.
Sub tunul DNA
Procurorul DNA prezent la ședință a cerut respingerea acestui motiv de apel și continurea judecării celorlalte motive de apel precum ți readministrarea probelor în această fază.
„Respimgeti ca neîntemeiat. Decizia CJUE are prioritate fata de deciziile CCR. Avocații va cer sa analizați aceasta decizia data în materie civila.
E adevărat ca ea vizează componenta completelor, dar în materie civila.
E vorba de necompetenta acestor complturi după calitatea persoanei.
Dreptul CJUE are prioritate și trebuie aplicat cu prioritate de jude stării romani cât și de orice judecator din UE”, a spus magistratul Direcției în sala de judecată.
Traficul lui Vâlcov în pragul prescripției
„Definiția termenului de risc sistemic ne indică faptul ca ne aflam în acesta situație iar cauzele vizate de acestsa sintagma a CJUE sunt cele ale DNA
Dacă ne raportam la cauzele DNA, da, exista un risc sistemic ca în aceste cauze inculpații sa beneficieze de prescripție iar inculpații sa nu mai fie trasi la răspundere.
În acest caz particular avem fapta de trafic de influență. Prima instanță a reținut fapta ca fiind comisă în anul 2010.
Ma raportez la situația cea mai puțin favorabilă și gândesc termen de prescripție de la momentul de solicitare.
Astfel termenul este de opt ani plus jumătate.
În definitiv prescripția ar interveni în 2024 ceea ce e insuficient pt o rejudecare în fond și apoi o judecata în apel.
Este vădit evident că dosarul va fi lovit de prescripție.
Astfel putem observa ca ne aflam în fata unui risc sistemic ceea ce ne face să agreem hotărârea CJUE”, a mai spus procurorul de la DNA.
Instanța supremă reia, luni, judecata în cazul apelurilor din mega dosarul de corupție al lui Darius Vâlcov, fost consilier al fostului premier al României Viorica Dăncilă.
Apelurile DNA și a inculpaților din dosarul de mare corupție al fostului consilier al Vioricăi Dăncilă, Darius Vâlcov, au bătut pasul pe loc timp de o lună, după ce completul de cinci judecători a sesizat un potențial viciu procedural pe care l-a lămurit cu procurorul DNA și avocații.
Concret, la ultimul termen din dosar, completul de cinci judecători le-a cerut avocaților și procurorului DNA să spună dacă consideră că însăși instanța sau Colegiul de conducere al instanței ar trebui să soluționeze chestiunea delegării și implicit a lipsei din complet a unuia dintre magistrații stabiliți în completul inițial.
Procurorul DNA a precizat în sală că din complet ar trebui să facă parte și magistratul Ioana Bogdan.
„Cred că ar trebui să se pronunțe Colegiul de conducere. Noi credem că acest complet ar trebui sa fie un continuare compus cu magistratul Ioana Bogdan”, a explicat procurorul DNA.
Părerile avocaților au fost însă împărțite, unii precizând că ar trebuie rezolvată chestiunea lipsei magistratului de către completul actual, iar alții că ar trebui analizată situația de către Colegiu de conducere.
În această situație judecătorii ICCJ au ridicat ședința fără a preciza perioada de soluționare și fără a oferi alte detalii.
La termenul din luna martie judecătorii au anunțat că s-a stabilit de către Colegiul de Conducere al ICCJ ca actualul complet să stabilească formula de componență, astfel că după ce au ascultat din nou opiniile DNA și ale avocaților magistrații au rămas să se pronunțe.
La termenul de luni judecata apelurilor ar putea începe.
Răspunsuri CJUE pe masa ICCJ
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat, în luna decembrie, răspunsul cu titlu executoriu la mai multe întrebări ale judecătorilor naționali care au ajuns în impas cu dosarele penale de mare corupție după o decizie a CCR privind nelegala compunere a completurilor de judecată.
Astfel, după decizia CJUE, judecătorii ICCJ, care au transmis întrebări CJUE pentru a se lămuri cu privire la turnura judecării în respectivele dosare, le pot repune pe rol și au posibilitatea de a își întemeia deciziile viitoare și pe baza deciziei CJUE.
Astfel, doar la instanța supremă, opt dosare de mare corupție, unele dintre ele excesiv mediatizate, au fost suspendate succesiv până la acest moment în așteptarea răspunsurilor CJUE.
Acum ele vor fi repuse pe rol iar magistrații ICCJ urmează să stabilească traseul fiecărui dosar în parte.
Judecătorii ICCJ deloc convinși de CCR
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis în octomrbie 2019 să transmită Curţii de Justiţie a UE patru întrebări preliminare cu referire la decizia CCR privind specializarea completurilor, în dosarul lui Darius Vâlcov. Până la răspunsul CJUE, judecata se suspendă.
MINUTA:
790/1/2019 – „În majoritate Dispune sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare. În baza art. 267 alin ( 3) TFUE Sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare:
1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?
2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?
3.Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instan?ei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani?
4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?
Dispune suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea cererii de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Cu recurs în 72 de ore de la pronunţare pe dispoziţia de suspendare a judecăţii. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 octombrie 2019. Cu opinie separată în sensul respingerii sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.”
Pe 3 iulie 2019, Curtea Constituțională a stabilit că există un conflict între Parlament și ÎCCJ și a anunțat că vor fi rejudecate dosarele de la Înalta Curte, soluţionate în prima instanţă înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.
Pe 8 februarie 2018, fostul ministru al Finanţelor şi fost consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a fost condamnat, în primă instanţă, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), la opt ani de închisoare.
Darius Vâlcov a fost trimis în judecată în anul 2015, de către procurorii DNA, fiind acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile.
Fișă de dosar
În cursul anului 2009, administratorul unei societăți comerciale l-a contactat pe inculpatul Vâlcov Bogdan Darius, în calitate de primar al municipiului Slatina, județul Olt, căruia i-a propus, ca în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câștigării unor licitații de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, orașele Scornicești, Piatra Olt și Drăgănești, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate (fără T.V.A.), conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări.
Propunerea a fost făcută în contextul în care, în luna noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul „Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în județul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanțarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile.
În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte, respectiv „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în orașele Scornicești și Potcoava”, „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în municipiul Slatina” și „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în orașele Drăgănești-Olt și Piatra-Olt”.
Cu ocazia derulării procedurilor de licitație referitoare la atribuirea celor trei contracte, membrii comisiei au procedat, la îndemnul inculpatului Vâlcov Bogdan Darius, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiții de eligibilitate în scopul favorizării firmei omului de afaceri.
În urma acceptării propunerii făcute, firma omului de afaceri a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și apă uzată în județul Olt”, fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552,15 lei.
Administratorul societății și inculpatul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit de comun acord, ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei și numai la sediul firmei.
S-a prezentat pentru incasarea tainului
Astfel, în baza acestei înțelegeri, în perioada ianuarie-martie 2011, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta suma totală de 1.200.000 lei (în 3 tranșe a câte 400.000 lei fiecare), remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apă Olt efectua plăți în contul societății.
În perioada aprilie-decembrie 2011, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a primit de la omul de afaceri, prin intermediul inculpatului Prina Minel Florin, suma totală de 2.500.000 lei (în 5 tranșe a câte 500.000 lei fiecare), sume remise acestuia din urmă în municipiul Slatina.
În perioada 2012- 2013, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei.
În scopul disimulării provenienței ilegale a banilor, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a inițiat și derulat, cu ajutorul celorlalți inculpați și a altor persoane interpuse, un mecanism financiar fictiv între firma omului de afaceri și o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens.
De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul și prin intermediul inculpaților Sușală Lucian Petruț, Timofte Petre-Bogdan, Tomescu Constantin Cristian și a altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului și viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăți comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula proveniența și destinația reală a sumelor de bani.
Contractele încheiate între aceste firme, precum și facturile emise în baza acestor contracte erau fictive, atestând împrejurări care nu corespund realității.
Acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei și transferul bunurilor provenite din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, sub forma unor opere de artă și sub forma unor servicii, amenajări și bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina, pe care inculpatul Vâlcov Bogdan Darius îl deținea și controla prin interpuși.
Începând cu anul 2011 și până în prezent, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a efectuat operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcțiile de primar, senator și ministru, utilizând informații deținute în virtutea acestora, în legătură cu șapte firme pe care le deține în fapt și pe care le administrează, prin interpuși, obținând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei.
În cauză, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a: 3 lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro și 73.077 dolari. De asemenea s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de: 90.000 dolari, 1.322.950 lei și 600.000 lei.
Toate aceste bunuri și sume de bani au ajuns în posesia inculpatului Vâlcov Darius Bogdan, cu excepția sumei de 600.000 lei care a rămas în contul unei societăți comerciale.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.
Sursă: stiripesurse.ro
