Pe pagina de socializare a Muzeului Județean Olt, reprezentanții instituției au făcut public informația conform căreia Alexandru Ioan Cuza a vizitat Slatina pe parcursul domniei sale de trei ori: în anii 1859, 1862 şi 1864. Vă redăm mai jos textul integral pentru a cunoaște mai bine trecutul nostru:
În amintirea locuitorilor meleagurilor oltene „Domnul Unirii” a rămas o personalitate istorică providențială a epocii noastre moderne. Alexandru Ioan Cuza a vizitat Slatina pe parcursul domniei sale de trei ori: în anii 1859, 1862 şi 1864.
Între 17 şi 30 iunie 1859, Cuza a întreprins o călătorie prin câteva „districte de Munte şi România Mică, prilej cu care a trecut la întoarcerea spre Bucureşti, prin Slatina şi Caracal. Scopul declarat al vizitei a fost inspectarea armatei, cu toate că neoficial se urmărea contracararea opoziţiei făcute de conservatori în teritoriu, care susţinuseră drept candidaţi la domnie pe Gheorghe Bibescu (1842-1848) şi Barbu Ştirbei (1849-1856) şi erau nemulţumiţi de dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. Sfătuit de Vasile Alecsandri, domnitorul a decis să meargă în Muntenia şi Oltenia.
În această călătorie a fost însoţit de Scarlat Fălcoianu, Ministrul de Externe în exerciţiu şi de generalul Alexandru D. Macedonski, titularul Ministerului de Război. A vizitat cu acest prilej şi oraşele Târgovişte, Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Turnu Severin şi Craiova. Venind dinspre Craiova, Alexandru Ioan Cuza a sosit la Slatina în duminică zilei de 28 iunie 1859. Aici a vizitat „toate stabilimentele publice şi a făcut o revistă dorobanţilor. A vizitat după aceea şi oraşul Caracal, unde încă de la intrare a fost întâmpinat „de o mulţime de locuitori ţărani care i-au prezentat diferite plângeri. I-au mai adresat petiţii şi funcţionarii oraşului, iar domnul „a luat mai multe note”.
Modul în care a decurs călătoria lui Alexandru Ioan Cuza în oraşele capitale de judeţ din Muntenia şi Oltenia, între care şi Slatina, este relatat în gazeta „Anunţătorul Român” în următoarele cuvinte: „În această scurtă călătorie, domnitorul s-a aplicatu mai cu osebire a inspecta puterile noastre armate şi a studia starea în care se află instrucţia publică. A îmbărbătat prin alocuţiunile sale, scurte dar pline de cel mai călduros patriotism, pe ostaşii de toate armele şi a remunerat serviciile lor; iar pe institutorii primari, adunaţi în capitalele districtelor pentru această ocazie, s-a sărguit a-i lumina însuşi asupra marei lor misiuni care este de a forma noile generaţii. Domnitorul nostru speră ca instrucţia publică şi armata vor întări şi vor împinge înainte naţia pe calea de înflorire, de prosperitate, de putere şi de naţionalitate, cale în care a pus-o Convenţia de la Paris, şi pe care o va urma fără preget alesul ei de la 24 ianuarie”.
În anul 1862, Alexandru Ioan Cuza a vizitat din nou Slatina, prilej cu care a inspectat activitatea instituţiilor publice locale. Cu această ocazie la Prefectură, un locuitor al oraşului i-a prezentat o pâine veche şi mucedă spunându-i: „Iată, Măria Ta, ce pâine mâncăm noi!” La revenirea în capitală, domnitorul l-a destituit pe prefectul Vasile Gârleşteanu (aprilie-august 1862), numindu-l în funcţie pe Costache Rizescu (12 august 1862 – 21 august 1863).
Doi ani mai târziu în 1864, aflat în călătorie spre Craiova, Cuza a poposit din nou la Slatina, unde a servit masa. Şi de această dată a fost înconjurat de populaţia oraşului, în frunte cu prefectul C. Manu, cu simpatie şi cordialitate („caldă primire şi ţârmonie”).
