Sistemul de pensii din România este structurat pe trei piloane – I, II și III. Primul este administrat de stat, contribuția fiind obligatorie; al doilea este administrat de societăți private și este tot obligatoriu, iar al treilea este privat și facultativ. PILONUL I este pensia de stat, virată de la buget, la ieșirea din câmpul muncii, pe baza vechimii și a contribuțiilor achitate în timp. PILONUL II se referă la pensiile private obligatorii, denumirea dată sistemului de pensii administrat privat, la care contribuie în mod obligatoriu toate persoanele de până în 35 de ani și opțional persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani. PILONUL III este denumirea dată sistemului de pensii private facultative, administrate de fonduri private de pensii, sistem bazat pe conturi individuale şi aderare facultativă. Clienții acestor fonduri virează pot alege să vireze din salariul lor net un anumit procent care este investit în instrumente considerate sigure pentru a asigura un randament bun în timp. Din cota de 10,5% a CAS-ului plătit de fiecare angajat, 5,1 puncte procentuale (5,1 % din veniturile salariale brute în 2016) se direcţionează către fondul de pensie administrată privat (Pilonul II), iar cealaltă parte (5,4 puncte procentuale) rămâne în sistemul public de pensii (pentru pensia numită generic “pensia de la stat” sau Pilonul I). Practic, această cotă de 5,1% din CAS-ul plătit de fiecare salariat nu mai merge către stat (respectiv bugetul asigurărilor sociale) ci către fondul de pensii private unde persoana eligibilă are calitatea de participant. Ponderea contribuţiei participanţilor la pensia administrată privat (Pilonul II) era programată să crească de la an la an, în aşa fel încât să reprezinte 6 puncte procentuale din CAS-ul plătit de persoanele eligibile, calendarul a fost însă amânat din cauza deficitului foarte mare de la bugetul pensiilor de stat. Pensia privată efectivă va depinde de banii strânşi în conturile individuale din sistemul de pensii private, deci de contribuţiile efectuate în timpul vieţii active dar şi de randamentul obţinut din investiţiile făcute de către societatea de administrare a fondurilor de pensii private. În linii mari, pensia privată poate fi privită ca o investiţie financiară dar şi ca o variantă de economisire pe termen lung. Valoarea totală a activelor administrate de fondurile private de pensii era 31,4 miliarde de lei la sfârșitul anului 2016, numărul participanților fiind de 6,8 milioane, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Fondurile de pensii sunt, alături de băncile locale, cei mai mari clienți pentru titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor, instrumente prin care statul își finanțează datoria publică, dar și cei mai mari investitori ai Bursei de Valori București.
Petre Uciu
