Majoritatea judeţelor din ţara noastră se confruntă cu probleme cauzate de subfinanţarea serviciilor de Medicină Legală. Potrivit raportului Institutului Național de Medicină Legală (INML) pe anul 2016 la 16 astfel de servicii, între care şi la cel din Olt, nu se pot face nici măcar analize simple pentru stabilirea grupei de sânge. De asemenea, Serviciul Judeţean de Medicină legală din Olt nu dispune nici de laborator de anatomie patologică.
Astfel, potrivit raportului citat, la nivel naţional există două servicii judeţene de Medicină Legală, respectiv cele din Ilfov şi Giurgiu, care nu au laborator de toxicologie, 13 unităţi nu au laborator de anatomie-patologică, respectiv cele din Alba, Braşov, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Olt, Sălaj şi Teleorman, iar 16 unităţi nu pot face nici cea mai simplă investigaţie serologică (grupă de sânge), fiind vorba despre cele din judeţele Argeş, Bacău, Bistriţa Năsăud, Caraş-Severin, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi şi Olt. De asemenea, raportul mai relevă faptul că majoritatea serviciilor judeţene care posedă laborator de toxicologie sunt capabile să efectueze doar determinarea alcoolemiilor, întrucât sunt lipsite de mijloace de determinare a stupefiantelor.
Reţeaua de medicină legală cuprinde 53 de unităţi medico-legale în care au activat în cursul anului 2016 un număr de 1.012 persoane, dar încadrarea cu personal în majoritatea instituţiilor de profil se situeaza mult sub nivelul minim acceptabil, în raport cu volumul de muncă. Acestui deficit de personal i se adaugă o repartizare disproporţională pe judeţe şi municipii a medicilor legişti, neexistând niciun fel de corelaţie cu populaţia judeţelor deservite. Conform sursei citate, la nivel national există mai puţin de un medic legist la suta de mii de locuitori în 15 judeţe între acestea fiind unităţile din Maramureş (0,76), Călăraşi (0,63), Galaţi (0,64) sau Teleorman (0,92). În aproximativ 20% dintre autopsii, medicii legişti trebuie să facă necropsia asupra unor cadavre prezentând un risc biologic considerabil (TBC activ, Hepatita B si C, SIDA, putrefacţie avansată). „Trebuie subliniat că, în ciuda folosirii unor echipamente de protecţie, riscul de contaminare a personalului care efectuează autopsia nu poate fi eliminat, ceea ce explică incidenţa crescută a TBC şi hepatitelor în rândul personalului din instituţiile de Medicină Legală”, se mai arată în raportul INML.
Autorii raportului semnalează probleme legate şi de organizarea actuală a reţelei, în care servicii judeţene de Medicină Legală sunt subordonate spitalelor judeţene (în sensul că banii alocaţi de la buget sunt gestionaţi de spital) şi, implicit, subordonate consiliilor locale. „Cel mai adesea directorul spitalului judetean asimilează Serviciul Judeţean de Medicină Legală cu o secţie de spital, ceea ce favorizează atitudini abuzive, se efectuează încadrări de personal fără specializarea necesară, destituiri sau numiri în funcţia de şef de serviciu abuzive, încercări de intimidare sau amestec în organizarea SMLJ şi chiar imixtiuni în activitatea medico-legală. În unele judeţe se observă obstrucţionarea de către Spitalul Judeţean a folosirii fondurilor proprii ale SMLJ acumulate din prestatiile medico-legale. Achiziţiile pentru SMLJ se fac de către Spitalulul Judeţean, deşi fondurile sunt separate şi activitatea separate”, se mai precizează în raportul INML.
Ilie Bîzoi
