Sclavii din Olt au fost răzbunați

Pedepsele sunt cuprinse între 3 ani şi 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, din care li se va deduce perioada petrecută în arest preventiv. Sentinţa este definitivă. Un sclav care a fost bătut de aceştia luni de zile cu bâta şi toporul şi care a rămas cu sechele pe viaţă a primit despăgubiri de doar 15.000 lei, deşi ceruse daune de 200.000 de lei.

La începutul acestei săptămâni, Curtea de Apel Piteşti a dat verdictul în recursul în care cinci dintre stăpânii de sclavi de la Berevoeşti îl făcuseră împotriva pedepselor primite prin sentinţa din 15 martie a.c. a Tribunalului Argeş.

Sentinţa a fost făcută publică astăzi 12 septembrie pe portalul instanţei. Judecătorii Curţii de Apel Piteşti au respins apelurile celor cinci stăpâni de sclavi, astfel că aceştia au fost condamnaţi la pedepse cu închisoare cu executare, unele blânde raportat la gravitatea faptelor. Din condamnări se va scădea perioada de peste un an petrecută în arest preventiv.

În urmă cu aproape şase luni, cinci dintre cei 38 de stăpâni de sclavi de la Berevoeşti au fost condamnaţi de Tribunalul Argeş la închisoare cu executare, pedepsele fiind cuprinse între 3 şi 5 ani şi 4 luni de detenţie. Cei cinci au făcut însă apel, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Piteşti.

Pe 15 martie a.c., Tribunalul Argeş a dat sentinţa în cazul celor cinci stăpâni de sclavi. Iată care au fost pedepsele de închisoare cu executare: Ciprian Onică – 4 ani şi 4 luni, Aurel Onică – 5 ani şi 4 luni, Viorel Grancea – 4 ani şi 4 luni, Silvia Grancea – 3 ani, Ionuţ Grancea – 4 ani şi 4 luni. Tuturor li se va reduce din pedepsă perioada petrecută în arest preventiv din 13 iulie 2016 şi până în prezent. În afară de Silvia Grancea, care era în arest la domiciliu, toţi ceilalţi patru stăpâni de sclavi erau deja de anul trecut încarceraţi la Penitenciarul Colibaşi. În cursul acestei după-amieze, Silvia Grancea a fost ridicată de poliţişti şi dusă şi ea la penitenciar.

Interesant este faptul că procurorii au cerut pedepse minime pentru cei cinci stăpâni de sclavi. Iată ce se precizează în sentinţă cu privire la motivarea acestei cereri neobişnuite: „Reprezentanţii Parchetului apreciază că inculpaţii se fac vinovaţi de faptele reţinute în sarcina lor, dar instanţa va trebui să ţină seama şi de circumstanţele în care s-au săvârşit aceste fapte, respectiv că aşa au înţeles inculpaţii, la nivelul lor de instruire, să îşi câştige existenţa, prin folosirea altor persoane cu probleme în activităţile lor gospodăreşti, astfel că solicită ca pedepsele să fie orientate spre minimul special prevăzut de lege”.

Tot reprezentanţii Parchetului au cerut să se ţină cont şi „de mediul din care provin inculpaţii, de gradul de educaţie şi instruire al acestora şi de modul de viaţă şi că toate aceste elemente au dus la săvârşirea unor infracţiuni grave ce au avut şi conotaţii de violenţă prin ameninţări sau bătăi sau chiar legarea unor persoane în cazul în care doreau să plece din gospodăriile respective”.

În procesul în care au fost judecaţi cei cinci romi s-au constituit ca părţi civile trei foşti sclavi bătuţi crunt: Constantin Bratu, Mircea Dincă şi Constantin Cazan. Iar cel mai cutremurător caz este cel al fostului taximetrist Constantin Bratu. În toamna lui 2015, după două săptămâni de muncă grea şi bătăi, Constantin Bratu a reuşit să fugă într-o noapte şi a stat ascuns mai multe ore în pădurea din spatele casei stăpânilor săi. A fost însă prins de către Onică Aurel, bătut cu pumnii şi picioarele, legat cu o curea şi târât de un cal înapoi la stăpâni.

Pentru a nu mai fugi din gospodărie, după cum spun procurorii DIICOT, „victima a fost legată de picior cu lanţul şi lacătul de patul în care dormeau inculpaţii Grancea Viorel şi Grancea Silvia. Timp de o lună şi jumătate, victima a muncit în fiecare zi cel puţin 12 ore şi indiferent de condiţiile atmosferice, a fost bătută zilnic de către inculpaţi, lovită cu pumnii, picioarele, cu bâta, cozile de topor sau de furci şi a fost lovit si cu tăişul toporului peste degetele mâinii drepte. Era lovit cu o bâtă şi în zona capului până când leşina după care era stropit cu apă rece pentru ca să îşi revină după care era din nou forţat să muncească”.

Constantin Bratu a suferit fracturi la ambele mâni şi cum starea sa de sănătate era extrem de delicată, a fost urcat într-un maxi-taxi ce mergea la Piteşti. A fost găsit în dimineaţa zilei de 16 octombrie 2015 de foştii săi colegi lângă staţia maxi-taxi de lângă Centrul de Diagnostic şi Tratament. Şi, după cum au scris poliţiştii de la secţia 1 Poliţie Piteşti, bărbatul a fost găsit „aproape inconştient, cu urme de violenţă la mâini şi cap”. Constantin Bratu a rămas cu sechele în urma tratamentelor înfiorătoare la care a fost supus. La Tribunalul Argeş, acesta a cerut daune morale de 200.000 de lei, însă instanţa i-a acordat doar 15.000 lei. Şi celelalte două victime au primit daune morale infime: 10.000 lei Mircea Dincă şi 11.000 lei Constantin Cazan.

Pe 13 iulie 2016, după luni întregi de investigaţii, sute de jandarmi şi mascaţi au descins la Berevoeşti şi au înconjurat satul Gămăceşti. Nu mai puţin de 38 de romi, membri ai nouă grupări interlope care acţionau în reţeaua ce racola, în comuna Berevoeşti (judeţul Argeş), persoane vulnerabile, printre care săraci, copii sau persoane cu dizabilităţi fizice ori psihice, au fost iniţial arestaţi preventiv. Anchetatorii vorbesc despre un dosar în care faptele de violenţă depăşesc orice închipuire. Romii sunt acuzaţi că pe parcursul a 12 ani au exploatat şi torturat 40 de persoane, inclusiv minori şi persoane cu dizabilităţi. Victimele erau bătute cu parul sau cu biciul, lăsate fără mâncare, legate cu lanţuri şi puse printre altele să strângă fecalele romilor.