Sala Europa a Consiliului Județean Olt, a găzduit vineri, 18 iunie 2021, conferința de presă, care a prefațat prima ediție a Festivalului „Călușul Oltenesc”, realizat sub egida Consiliului Județean Olt, în organizarea Centrului de Cultură și Artă Olt și a Palatului Copiilor ”Adrian Baran” Slatina. Manifestarea artistică se va desfășura în perioada 20 – 27 iunie 2021 în șase centre folclorice zonale, din principalele vetre călușerești ale județului Olt: Vâlcele, Corbu, Osica de Sus, Brastavățu, Pleșoiu, Sâmburești.
În deschiderea conferinței, vicepreședintele Consiliului Județean Olt, Ionuț Ivan, a ținut să precizeze: „Sunt bucuros să anunț startul unui nou festival reprezentativ pentru județul nostru, Festivalul Călușul Oltenesc. Revenim după un an în care actul cultural și folcloric ne-a lipsit tuturor cu un festival de anvergură care va evidenția ceea ce ne reprezintă și ne va arăta magia călușului românesc și frumusețea portului popular. Le mulțumesc tuturor celor care se ocupă de promovarea acestui minunat dans popular românesc pe care îl moștenim de la străbunii noștri și îi asigur de tot sprijinul instituției pe care o reprezint”, a spus Ivan.
Manifestarea va debuta pe 20 iunie în comuna Vîlcele și va continua pe 21 iunie la Corbu, pe 23 iunie la Osica de Sus, pe 25 iunie la Brastavățu, pe 26 iunie la Pleșoiu și pe 27 iunie la Sâmburești.
Ilie Brăileanu, directorul Palatului Copiilor „Adrian Băran” Slatina a vorbit despre noutate pe care o aduce prima ediţie a acestui festival:
„Acest miraculos dans, călușul, este în sufletele și în inimile tuturor oltenilor și în mod special a autorităților locale și județene din județ pentru că ne amintim cu plăcere de evenimentele care au fost coordonate de Consiliul Județean, intrarea în Cartea recordurilor a călușului în 2017, Tabloul când se joacă românește, România întinerește, cu peste 2.000 de copii în deschiderea concursului național Călușul românesc și Călușul unește România în 2019 când am desfășurat pentru ultima oară concursul național Călușul Românesc. Spun asta și vreau să mulțumesc Consiliului Județean, în mod special domnului președinte Marius Oprescu pentru faptul că și-a dorit și ne-a sprijinit într-un buget de austeritate să găsim fondurile necesare lansării unui nou proiect. Ce este interesant și de notat pentru Consiliul Județean că nu a înlocuit acest festival cu o altă manifestare dedicată călușului. Există Călușul de la Caracal, există Concursul Național Călușul Copiilor și a apărut acest nou festival dedicat călușului. Ce este inedit pentru această manifestare este faptul că în fiecare sat din localitățile desemnate centru va fi câte o formație de călușari care va juca acest miraculos dans în curțile gospodarilor”, a subliniat Brăileanu.
Contribuția pe care Centrul Județean de Cultură și Artă Olt o are în desfășurarea acestui festival a fost relevată chiar de managerul instituției, Viorel Vivi Pintea: „Ceea ce este foarte important la acest proiect al Consiliului Județean prin organizatorii, respectiv Centrul Județean de Cultură și Artă Olt și Palatul Copiilor Adrian Băran, constă în noutatea și structura acestui proiect care practic se referă la materia călușului. Cu toții știm călușul este o valoare imaterială a națiunii române care este prins în Patrimoniul UNESCO și care este cel mai reprezentativ la nivel național în județul Olt. Lucrul acesta se reflectă și în premiile pe care decenii la rând Oltul le obține oriunde ar merge în țară și în lume. Călușul a ajuns un brand pentru România. Centrul Județean de Cultură și Artă Olt este implicat prin cele trei secții ale sale, incluzând aici ca punct forte, în special Secția Ansamblul Folcloric Doina Oltului care va fi zilnic prezentă în acest festival. Și Secția Cercetare va trage niște concluzii, le va nota pentru istoricul generic al acestei instituții și al comunității din județul Olt și instructorii și experții Secției Arte și Meșteșuguri vor fi de asemenea implicați. Jocul călușarilor în aceste sate va fi plătit de Consiliul Județean cu suma de 400 de lei. Deci fiecare formație va primi 400 de lei în momentul în care joacă”, a conchis Pintea.
Despre dansul călușului au vorbit și vătafii din trei vetre folclorice călușerești reprezentative pentru județul Olt. Este vorba despre Marian Stănescu – Câmpia Boianului, George Ghiță a lu Porumbelu- Valea Oltețului și Marin Scarlat – Valea Cotmenei.
La acest festival participă 32 de formații de călușari din județul Olt.
Obiceiul căluşului este o manifestare folclorică pitorească, dar şi o expresie a vieţii sociale, încifrând înţelesuri profunde asupra relaţiilor omului cu lumea înconjurătoare. La baza practicării obiceiului stă ceata, care se compune din cinci, şapte, unsprezece, treisprezece bărbaţi tineri, excelenţi dansatori şi rezistenţi la eforturi fizice susţinute. Jocul lor se face într-o ambianţă străveche, păgână.
Organizaţi după o anumită ierarhie, cu personaje precum: vătaful – conducătorul cetei, Mutul şi stegarul, ei sunt uniţi prin legământul jurământului de a nu divulga secretul căluşarilor.
Ca la vechile popoare, ei au un caracter de grup închis, de organizaţie secretă. La sfârşitul anului 2005, Căluşul a primit recunoaştere la nivel mondial, fiind inclus de către UNESCO pe lista patrimoniului imaterial universal.
Datorită acestei includeri pe lista patrimoniului imaterial universal, Căluşul a ajuns să fie recunoscut drept un simbol identitar, o notă distinctivă a românilor.
