Este absolvent al Academiei de Studii Economice Bucureşti, are masteratul în Politici financiar contabile, este expert contabil, expert evaluator, iar în prezent doctorand al Universităţii din Craiova – Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor.
Lucrează de mai bine de 22 de ani în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Olt, iar de circa opt luni se află la cârma instituției. Acesta este pe scurt CV-ul șefului AJFP Olt, Iulius Daniel Doagă, care explică, într-un interviu pentru Gazeta Oltului, despre strategia care a dus la eficientizarea activităţii instituţiei, demersurile pentru simplificarea şi modernizarea procedurilor din adminstraţia fiscală, venind în întâmpinarea contribuabilului, dar și despre sectoarele de activitate unde se manifestă preponderent fenomenul evaziunii fiscale, la nivelul judeţului nostru.
Cât de greu este să coordonezi un judeţ în materie de finanţe publice?
Toate activităţile desfăşurate în cadrul AJFP Olt, în vederea atingerii obiectivelor propuse, prezintă un grad ridicat de complexitate, iar factorul uman este esenţial în realizarea acestor activităţi la un standard maxim de calitate şi profesionalism.
Coordonarea acestor activităţi nu este atributul unei singure persoane, este rezultatul muncii unei echipe, iar această echipă din cadrul AJFP Olt este compusă din persoane cu un nivel ridicat de calificare şi cu o vastă experienţă în domeniu.
Considerăm că am demonstrat de-a lungul timpului faptul că instituţia noastră a oferit servicii de calitate contribuabililor într-un mediu sigur şi orientat către beneficiar, realizandu-si totodată şi rolul de informare şi educare din punct de vedere fiscal a acestora.
Astfel, deşi suntem conştienţi de complexitatea şi dificultatea activităţilor specifice desfăşurate, avem toată capacitatea şi experienţa pentru a menţine calitatea actului fiscal prestat în judeţul nostru la un nivel din ce în ce mai ridicat.
Ce probleme ați identificat la nivelul instituției după preluarea conducerii?
De la începutul anului activitatea AJFP Olt s-a desfăşurat în condiţii foarte bune, iar problemele identificate au fost soluţionate din mers, fară a afecta buna desfaşurare a acestei activităţi.
Având în vedere contextul epidemiologic cu care ne confruntăm, au fost necesare ajustări cu privire la modul de abordare şi viziune a conducerii la noile cerinţe de siguranţă și reacţie rapidă de adaptare la modificările frecvente. Astfel, s-a procedat la identificarea şi promovarea unei categorii de funcţionari publici de conducere care să răspundă eficient şi util acestor cerinţe şi nevoi speciale, fapt ce a dus la îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă prognozaţi, a calităţii serviciilor oferite contribuabililor și a stării de spirit din rândul salariaţilor.
Menţionez faptul că la nivelul AJFP OLT conducerea efectuează permanent controlul managerial, în vederea identificării şi remedierii eventualelor disfuncţionalităţi sistemice sau a diverselor probleme specifice domeniului fiscal. Prin urmare, tratarea acestui aspect face parte dintr-un proces continuu şi permanent cu implicarea organelor de auditare şi control proprii sau externe.
Care este cea mai mare problemă pe care instituţiile din subordinea AJFP le au în colaborarea cu cetăţenii și ce aspecte ar trebui îmbunătățite?
Instituţia noastră organizează permanent campanii de informare a cetăţenilor cu privire la noutăţile legislative din domeniul fiscal, în vederea susţinerii mediului de afaceri şi a simplificării relaţiei cu contribuabilul.
Cel mai important demers al ANAF, în contextul actual, este acela al conştientizării opiniei publice cu privire la importanţa diversificării modalităţilor de interacţiune cu contibuabilii, prin oferirea acestora de instrumente de transmitere și comunicare de la distanţă a majorităţii fluxurilor informaţionale generate în relaţia instituţie – cetătean.
Totodată, reamintesc şi pe acestă cale, persoanelor interesate, să reconsidere relaţia directă cu organul fiscal şi să procedeze la folosirea tuturor modalităţilor moderne, puse la dispoziţie de către autorităţi, în vederea limitării interacţiunii directe cu unităţile fiscale şi de trezorerie din judeţul nostru.
Ce aţi reuşit să realizaţi de când sunteţi şef al AJFP Olt?
Considerăm că, într-un timp foarte scurt, actuala conducere a identificat zonele deficitare din punct de vedere al organizării AJFP Olt şi a remediat aceste deficiente prin:
– încadrarea unitaţii fiscale în categoria pe care aceasta o merita datorită potenţialului economic ridicat al judeţului şi acordarea rangului A, fapt ce va ușura organizarea și administrarea activității unității fiscale;
– reînfiintarea unităţii fiscale care a existat la nivelul orașului Scorniceşti ce va avea competenţă teritorială în zona central – nordică a judeţului, acţiune care se află în desfaşurare.
Aceste demersuri vor fi implementate în cel mai scurt timp posibil, iar echipa de conducere din cadrul AJFP Olt are în lucru şi alte iniţiative pentru dezvoltarea echilibrată din punct de vedere economico-social a judeţului nostru, îndreptându-şi atenţia în special asupra zonelor deficitare din acest punct de vedere.
Care sunt categoriile cu cele mai mari probleme legate de evaziunea fiscală şi care sunt sectoarele cu probleme?
Prin prisma sesizărilor penale întocmite, domeniile cu risc fiscal ridicat sunt: Lucrări de pregătire a terenului – cod CAEN 4312; Lucrări de construcţii a proiectelor utilitare pentru fluide – cod CAEN 4221; Intermedieri în comerţul cu produse diverse – cod CAEN 4619; Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat – cod CAEN 4322; Extracţia pietrişului şi nisipului, extracţia argilei şi caolinului – cod CAEN 812; Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare – cod CAEN 4673.
Credeţi că odată cu legarea caselor de marcat la serverul ANAF o parte din acest fenomen o să dispară?
Cât priveşte casele de marcat, sistemul avansat implementat constă în faptul că tot volumul de date primite și stocate, începând cu anul 2018 până în prezent, cât și datele noi raportate cu frecvență zilnică, vor fi utilizate pentru analize de risc efectuate de către ANAF, dând astfel o nouă dimensiune și perspectivă din punct de vedere al interacțiunii dintre contribuabili și administrația fiscală.
Acest sistem de raportare va permite recunoașterea unor tipare şi le va semnala organelor fiscale pe cele disfuncționale sau atipice. Interfața folosită de inspectorii ANAF va permite filtrarea datelor pe mai multe tipuri de date: cod CAEN tip produs/ serviciu, CUI, sediu, adresă și altele.Pe lângă îmbunătățirea relației dintre ANAF și operatorii economici prin simplificarea interacțiunii, proiectul implementat vizează și folosirea datelor colectate în vederea identificării cu o acuratețe ridicată a operatorilor economici care se conformează benevol și cei care încearcă eludarea prevederilor legale.
Cât reprezintă dobânzile şi penalităţile în cifre din valoarea totală a datoriilor înregistrate de contribuabilii olteni?
La data de 31 mai 2020, cuantumul obligaţiilor fiscale recuperabile accesorii reprezintă 96.987.645 lei .
Fiscul are în acest moment datorii către contribuabili sau către alte instituţii?
Potrivit prevederilor articolului 168 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, se restituie la cerere contribuabilului orice sumă plătită şi încasată fară a fi datorată. La nivelul A.J.F.P. Olt nu există datorii în afara celor aflate în termenul legal de soluţionare.
Factorul politic a avut de când sunteți șef al AJFP Olt vreo imixtiune în activitatea instituţiei. Au existat presiuni politice?
Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt aplică politicile și reglementările în domeniul fiscal trasate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, respectiv de a colecta şi gestiona eficace şi eficient impozitele, taxele, contribuţiile sociale şi alte sume datorate, pentru a asigura resursele necesare finanţării cheltuielilor publice, factorul politic neavând nici o imixtiune asupra activităţii desfaşurate .
