De când amenzile aplicate pentru munca la negru au fost majorate, a crescut şi numărul agenţilor economici care contestă sancţiunile date de inspectorii de muncă. Astfel, în 2019, peste trei sferturi dintre oltenii sancţionaţi pentru muncă la negru au contestat în instanță procesele verbale de contravenţie ale Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Olt.
În 2019, ITM Olt a desfășurat de sute de controale în domeniul relațiilor de muncă, fiind identificate 113 persoane ce desfășurau muncă la negru la un număr de 44 de agenți economici fiind aplicate amenzi contravenționale în valoare de peste 20 miliarde ROL. Din cei 44 de operatori economici, nu mai puțin de 38 au contestat în instanță sancțiunile.
„În anul 2019, inspectorii de muncă au aplicat nu mai puţin de 69 de sancţiuni contravenţionale, atât în domeniul relațiilor de muncă, cât și al securității și sănătății în muncă, din care 59 de amenzi și 10 avertismente. Avem 44 de amenzi pentru muncă nedeclarată fiind identificate 113 persoane care desfășurau muncă nedeclarată din care 42 de sancțiuni pentru primirea la muncă a unui număr de 108 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă și două sancțiuni pentru primire la muncă a cinci salariați în perioada în care aceștia aveau contractul individual de muncă suspendat. Valoare totală a amenzilor aplicate este de 2.081.700 lei din care 2.060.000 lei pentru muncă nedeclarată . Din cele 44 de amenzi pentru muncă la negru au fost contestate 38”, a precizat șeful ITM Olt, inspectorul șef Cristian Ungureanu.
Amenda pentru angajatorii care primesc la lucru persoane fără a le încheia contract individual de muncă este de 20.000 de lei pentru fiecare lucrător depistat, însă valoarea totală a amenzii nu trebuie să depăşească suma maximă de 200.000 de lei (2 miliarde ROL) .
Conducerea ITM Olt susține că, angajatorii, prin avocaţii lor, solicită anularea procesului verbal de contravenţie, nu reducerea cuantumului amenzilor, iar instanţa, în puţine cazuri, o înlocuieşte cu avertisment. Însă majoritatea proceselor de acest fel sunt pierdute de către cei care le atacă în instanţă şi sunt obligaţi să plătească amenzile primite, plus cheltuielile de judecată. Acest lucru demonstrează temeinicia actelor de control întocmite de către inspectorii de muncă. „Instanțele dau câștig de cauză, în majoritatea cazurilor. Foarte puține sunt cazurile în care efectiv anulează actul de control. De regulă, patronii în instanță nu recunosc că persoanele respective lucrau la dumnealor sau spun că erau în perioadă de probă. Însă legislația muncii spune că perioada de probă se face în baza contractului individual de muncă și cad singuri în capcana pe care o scriu în întâmpinare. Codul Muncii spune foarte clar: perioada de probă se desfășoară în baza unui contract individual de muncă. Există într-adevăr o situație de verificare a aptitudinilor salariatului pe o procedură așa cum este scrisă în regulamentul intern în care o persoană care are vechime în muncă în unitatea respectivă poate verifica un salariat fără a se încheia contract de muncă numai că se încheie o formă de verificare a aptitudinilor în care se spune foarte clar când are loc verificare și între ce ore, adică nu lucrăm o lună de zile să vedem dacă este bun respectivul”, a conchis șeful ITM Olt, inspectorul șef Cristian Ungureanu.
