Salariul minim brut pe țară o să crească, începând cu prima zi a anului viitor, de la 2.080 la 2.230 de lei. Guvernul a publicat în dezbatere proiectul de hotărâre referitor la noul cuantum al minimului pe economie, ceea ce înseamnă că autoritățile vor merge pe cuantumul avansat în ultimele două săptămâni, deși unii parteneri sociali au propus și majorări mai mari de-atât.
Asta înseamnă că salariul minim pe țară o să crească cu 150 de lei brut și 83 de lei net, conform proiectului de HG publicat de Ministerul Muncii. Ca să se aplice, acesta trebuie doar să fie adoptat de Executiv și publicat în Monitorul Oficial.
„Începând cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată (…) se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 2.230 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 13,327 lei/oră”, prevede documentul.
Pentru a ajunge la această creștere cu 7,2%, Guvernul a avut în vedere o formulă de calcul bazată pe rata inflației și creșterea reală a productivității muncii pe persoană, dar și factori de corecție în funcție de dinamica creșterii economice. Conform autorităților, peste 1,3 milioane de salariați vor beneficia de această majorare, adică aproape un sfert dintre salariații activi în România.
Cele trei formule de calcul discutate
În ultimele săptămâni, Guvernul a discutat cu patronatele și sindicatele trei formule diferite pentru calcularea majorării salariului minim. Indiferent de formula aleasă, certitudinea era că salariul minim va crește la 2.230 de lei.
„Scenariul unu: salariul minim brut pe țară se majorează cu nivelul ratei inflației – ultimele date disponibile la nivelul lunii octombrie 2019, respectiv 3,4% –, la care se adaugă indicele de productivitate pentru anul 2018 – respectiv 3,7%. Ceea ce rezultă într-o majorare a salariului minim brut pe țară cu 7,2%, respectiv de la 2.080 de lei la 2.230 de lei.
La acest scenariu de bază se adaugă alte două scenarii, care includ un coeficient de corecție. Scenariul doi: coeficientul de corecție ține de dinamica creșterii economice, astfel încât, atunci când se constată o diferență între creșterea economică prognozată pentru anul următor și creșterea economică estimată pentru finalul anului în care se ia decizia, mai mică sau mai mare de 0,5%, coeficientul de corecție este 0. Pentru ceea ce depășește acest procent de +/-0,5%, până la 1,5%, coeficientul de corecție este un coeficient negociat cu partenerii sociali, dar nu poate depăși 1%.
Scenariul trei ia în considerare nivelul dezechilibrelor de pe piața muncii și coeficientul de corecție este calculat între rata șomajului efectiv și rata naturală a șomajului, potrivit metodologiei europene. Și, în acest moment, mecanismul este similar cu cel din scenariul doi – se aplică o corecție acolo unde există o variație de peste 0,5%. De asemenea, coeficientul de corecție rezultat este un coeficient negociat cu partenerii sociali și nu poate depăși 1% pentru o variație între 0,5% și 1,5%. În ambele scenarii, pentru anul în curs, coeficientul de corecție este zero”, a explicat Ionel Dancă, șeful Cancelariei prim-ministrului, săptămâna trecută.
Din proiectul de HG mai reiese că salariul minim diferențiat pentru studii superioare va fi păstrat momentan, dar nu va mai fi majorat. Practic, acesta va rămâne în vigoare până ce salariul minim pe țară îl va prinde din urmă, astfel încât să rămână un salariu minim unic, conform lui Ionel Dancă. Referitor la salariul minim diferențiat din construcții, și acesta va fi păstrat, dar oricum este valabil doar până în 2028 și rămâne de văzut dacă va mai fi majorat de-a lungul anilor.
Conform programului de guvernare al noului Executiv, în viitorul apropiat urmează să fie dezbătută și adoptată o lege prin care să se stabilească regulile pentru stabilirea salariului minim. Din moment ce este târziu ca acest proiect să mai vizeze salariul minim din 2020, documentul va viza, teoretic, următorii ani (începând cu 2021).
Ce alte cuantumuri au mai fost propuse
Fostul Guvern condus de Viorica Dăncilă promisese că salariul minim brut pe țară va fi de 2.262 de lei, iar salariul minim diferențiat pentru studii superioare va fi de 2.620 de lei. În momentul de față, salariul minim brut pe țară este în cuantum de 2.080 de lei, iar salariul minim diferențiat pentru studii superioare este în cuantum de 2.350 de lei.
Chiar dacă un proiect de hotărâre privind salariul minim a fost inițiat de Guvernul Dăncilă, el nu poate fi adoptat decât de noul Guvern. Concret, cabinetul demis putea doar să îndeplinească numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice.
Conform unui sondaj recent al Consiliului Național al IMM-urilor, majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii sunt împotriva majorării salariului minim (deși multe spun că ar suporta o creștere cu doar 50 de lei), în timp ce Blocul Național Sindical a cerut o majorare de până la 2.284 de lei, iar Confederația Națională Sindicală Cartel Alfa a cerut o majorare la 2.260 de lei.
Sursa: avocatnet.ro
