Situația în care se află la ora actuală ALRO Slatina este una critică. Este semnalul de alarmă tras de președintele Sindicatului „Aluministul”, Constantin Popescu, în cadrul unei conferințe de presă susținută vineri la sediul companiei.
Situația de facto, în opinia liderului sindical, este o consecință a pierderilor înregistrate de companie anul trecut din cauza prețurilor la aluminiu care au scăzut și din cauza tarifelor mari pe care societatea trebuie să le plătească la energie. Singura soluție pentru a debloca această situație este ca ALRO să primească banii plătiți către stat pentru certificatele verzi. În caz contrar ALRO va deveni, la sfârșitul lunii august, doar o amintire.
„ Situația este disperată. La ALRO sunt 5000 de oameni care depind direct de ALRO și peste 20.000 care trăiesc prin existența acestei întreprinderi și care fac afaceri cu întreprinderi. Gândiți-vă ce ar însemna ca ALRO să se închidă și peste 5000 de oameni să fie trimiși în șomaj, trimiși în sărăcie. Gândiți-vă cât ar suferi bugetul local al localității noastre prin neplata taxelor și impozitelor care le dăm astăzi la bugetul local. Gândiți-vă că noi cei 20.000 despre care vorbim suntem plătitori de taxe și impozite și asigurăm o parte a bugetului pentru pensii, pentru șomaj și pentru celelalte lucruri. Noi nu solicităm un ajutor de stat, ci noi solicităm să ni se acorde ceea ce am plătit noi către statului român și către Uniunea Europeană cu toate că din toți acești bani care i-am plătit noi ni se returnează doar 75% din suma totală, iar acești bani de fapt include compensarea costurilor certificatelor cu CO2. Ceea ce solicităm noi astăzi este ceea ce alte state, 11 state din Uniunea Europeană, aplică această compensare din 2012. Dacă Guvernul României și dacă celelalte entități ale statului răspunzătroare de soarta industriei, de soarta cetățenilor nu iau măsurile urgente și cele corecte față de o politică normală a industriei românești, noi în luna august ne vom închide. Sumele care le-am plătit noi și care le solicităm sunt plătite în 2018, 2019 și 2020. Sumele acestea sunt plătite în avans. Le-am plătit și nu solicităm decât să ni se dea ceea ce alții dau din 2012, întreprinderi similare din Europa. Îmi pun întrebarea dacă România este în Uniunea Europeană și este în Europa de ce ar trebui să fim tratați altfel decât sunt tratați alții ca și noi” susține liderul de sindicat.
Deși în ultima perioadă conducerea ALRO a purtat mai multe discuții cu reprezentanții actualului Guvern privind acordarea acestui ajutor, necesar pentru ca societatea să supraviețuiască, totul a rămas, până în momentul de față, doar la stadiul de promisiuni.
Constantin Popescu, susține că, dacă aceste probleme nu vor fi rezolvate vor fi declanșate acțiuni de protest care ar putea culmina cu paralizarea întregii activități a societății. „Dacă problemele nu se vor rezolva vom demara acțiuni de proteste atât aici cât și la București și dacă situația o va impune vom opri activitatea total în unitatea economică, cel puțin pentru a închide noi uzina și nu a fi închiși de interesele perfide ale unei politici economice deficitare”, a adăugat Popescu.
Vestea că producătorul de aluminiu din Slatina riscă să se închidă i-a adus pe salariați în pragul disperării. „Mă tem pentru locul de muncă. Dacă s-ar închide ALRO ar însemna un lucru foarte rău, în primul rând pentru muncitorii care deservesc ALRO și nu numai, mai ales că de la ALRO se pleacă în diverse locuri cu materiale, cu produsul finit, acolo unde este prelucrat de alte întreprinderi. Pentru mine personal, vă dați seama după 30 de ani de muncă și la vârsta care o am cine te mai ia ca și meseriaș. Meseriașii, într-adevăr sunt căutați. Oamenii cu pregătire și cu calificări sunt căutați peste tot, dar vârsta împiedică”, a declarat Marian Vlada, salariat ALRO Slatina.
Spectrul închiderii companiei îl sperie și pe Florea Cristescu care lucrează de aproape trei decenii și jumătate la această unitate fanion a industriei românești.
„În situația în care nu vor fi deblocate anumite sume financiare vom fi în poziția de a închide anumite capacități, în electroliză, sau în anumite secții și reducerea personalului. Lucrez de 34 de ani în această unitate economică și nu vreau să mă gândesc la disponibilizare. Sper să trecem bine peste impasul acesta. Noi facem parte din Comunitate Europeană și eu cred că ar trebi să se implice în primul rând parlamentarii, politicienii, trebuie sprijinită toată industria metalurgică, nu numai. Trebuie sprijinită toată economia României, iar dacă facem parte din Europa și sunt fonduri care aparțin acestei societăți de ce nu sunt deblocate? Trebuie deblocate pentru ca noi ca angajații și ceilalți beneficiari de metal să poată profita de un viitor. Categoric suntem dispuși să ieșim în stradă. Asta este datoria noastră de a ne proteja familia. În primul rând locurile de muncă și apoi familia”, a conchis Florea Cristescu.
