La începutul secolului al XX-lea, turismul de croazieră era considerat unul de lux, pe care şi-l permiteau numai cei bogaţi. Cu timpul, costurile uriaşe pe care le presupunea au scăzut, aşa că, în prezent, el reprezintă un megatrend al turismului internaţional.
Până nu prea demult, o excursie clasică pe Dunăre începea în Germania şi se termina la Budapesta. România era văzută ca o extensie. Se considera că este prea mult de navigat până în România şi, lucrul cel mai grav, nici nu erau prea multe de văzut. În cazul cel mai fericit, se opreau la Porţile de Fier I. Pentru comparaţie, dacă în 1992, prin Porţile de Fier II treceau numai 13 vase de croazieră, în prezent trec circa 250. Văzută prin prisma turismului, Dunărea poate deveni un atu al României. Din cei 2.858 de km ai săi, pe ultimii 1.075 de km Dunărea tiveşte ca o panglică albastră pământul românesc. Este al doilea fluviu din Europa, ca lungime, după Volga, şi se pretează de minune la turismul de croazieră. Din acest punct de vedere, la nivel mondial, Dunărea deţine o cotă de piaţă de 33%, rezistând cu succes concurenţei pe care i-o fac Nilul şi rutele exotice de pe Gange, Amazon, Missisippi sau Yangtze. În prezent, la pieţele tradiţionale din Germania, Austria, Ungaria şi Marea Britanie se adaugă pieţele din China, America Latină şi SUA ca principale zone potenţial emiţătoare de turişti pentru croazierele de pe Dunăre. Din păcate însă, România nu câştigă prea mulţi bani din turismul de croazieră. Îi lipseşte esenţa: punctele turistice. În România nu s-a investit aproape deloc în agrement, iar lipsa autostrăzilor sau măcar a drumurilor expres îi face pe turişti să considere că le-ar lua prea mult timp până să ajungă la obiectivele de interes. Aşa că nu se grăbesc să oprească în porturile româneşti dunărene.
În acest context, al slabei valorificări a potenţialului turistic al Dunării, a avut loc la Corabia, în 21 aprilie a.c., în organizarea SC Lost in vibe Entertainment SRL, cu sediul în Bucureşti, în parteneriat cu Primăria Corabia şi Consiliul Judeţean Olt, simpozionul pentru promovarea turismului cultural „Dunărea în Anul Centenar”. La sediul Primăriei, manifestarea a reunit principalii actori din piața de turism, respectiv, tur-operatori români şi internaţionali specializaţi pe incoming, turism intern şi extern, proprietari români de structuri de cazare, reprezentanţi mass-media, pentru promovarea zonei oraşului Corabia şi a localităţilor adiacente, în scop turistic. De asemenea, într-un plan mai general, s-a avut în vedere identificarea unor soluţii de promovare şi valorificare a potenţialului turistic al Dunării.
Lucrările simpozionului au fost deschise printr-o serie de mesaje adresate participanţilor de către primarul oraşului Corabia, d-l Iulică Oane, preşedintele CJ Olt, d-l Marius Oprescu, deputatul Alexandru Stănescu, iar din partea Ministerului Turismului, de către d-na secretar de stat, Cristina Târteaţă. Au mai fost prezenţi, ca invitaţi, deputatul Marius Iancu, prefectul judeţului Olt, d-l Silviu Neacşu, consilieri judeţeni, precum şi d-na Flori Grecu, inspector şcolar general-adjunct la ISJ Olt.
Dintre subiectele dezbătute menţionăm: – Modalităţi de promovare turistică a Dunării; – Dezvoltarea croazierelor fluviale pe Dunăre; – Dezvoltarea turismului urban şi rural în regiunea dunăreană; – Promovarea regiunii Dunării prin crearea de evenimente; – Colaborarea dintre tur-operatori şi hotelieri; – Crearea unei organizaţii regionale de promovare a Dunării; – Turismul gastronomic în regiunea Dunării; – Identificarea meşterilor populari din aceste zone în vederea creării de suveniruri autentice; – Apariţia de noi structuri de cazare în regiune etc. Majoritatea subiectelor dezbătute au gravitat în jurul temelor:
1. Corabia – stopover pentru navele de croazieră pe Dunăre;
2. Oraşul Corabia – punct de origine pentru vizitarea în excursii de o zi a obiectivelor turistice de pe raza judeţului Olt.
În final, factori de decizie de la nivel central, judeţean şi local şi-au asumat angajamente referitoare la deblocarea situaţiei care determină companiile de croazieră să nu opereze în portul oraşului Corabia. În acest sens, unul dintre participanţii la simpozion, d-l Vlad Petrov, operator de turism din Constanţa, a identificat foarte clar nişte căi de acţiune. În primul rând, dragarea şenalului navigabil care, în prezent, nu permite intrarea în port a navelor de croazieră. Apoi, construirea unui ponton care să asigure debarcarea pasagerilor. În continuare, este nevoie de o parcare pentru cel puţin 8-10 autocare, care să preia pasagerii, de toalete moderne şi curate, de ghizi locali cu temeinice cunoştinţe de istorie şi geografie, de stabilitate politică şi fiscală. Este nevoie, de asemenea, de stabilitatea preţurilor, pentru că, de obicei, programările excursiilor de croazieră se fac cu 2-3 ani înainte. Or, tarifele de preţuri de acum, să fie valabile şi peste 2-3 ani. Intervine apoi infrastructura rutieră, căci nu poţi să-i transporţi pe turişti, rapid, pe drumuri cu hârtoape. Perioada de acostare a unei nave de croazieră este de la două ore până la 10-12 ore, ceea ce înseamnă că deplasările dintr-un loc într-altul trebuie să se facă foarte repede. Când toate acestea vor fi realizate, navele de croazieră vor acosta şi în portul Corabia.
