Deputatul ALDE de Olt, Mihai Niță comentează asupra vizitei Papei Francisc în România, subliniind importanța credinței. Acesta amintește de faptul că unii dintre politicieni s-au folosit de acest prilej pentru a-și crește nivelul de popularitate, lucru care nu ar fi tocmai moral. De asemenea, deputatul menționează că are toate speranțele ca îndemnurile Papei să producă schimbări în bine pentru cei care le-au ascultat.
”Trei zile de minuni, în care natura pare a se fi supus voinţei Divinităţii, în timpul pelerinajului frăţesc în România, al Papei de la Roma. Pentru unii dintre noi, trei zile înseamnă termenul de garanţie al oricărei minuni. Pentru alţii, cei mai numeroşi, vizita Sanctităţii Sale, Papa Francisc, în comunităţile creştine trăitoare în Grădina Maicii Domnului are o puternică însemnătate spirituală, Biserica Ortodoxă Română arătându-şi deschiderea pentru unitatea în credinţă, propovăduită de înaltul prelat al Vaticanului, precum şi de antecesorul său, Papa Ioan Paul al II-lea. Totodată, apreciem că gestul de apropiere aparţine unei personalităţi copleşitoare nu numai pentru lumea contemporană, ci pentru întreaga istorie a papalităţii, după cum apreciază înşişi unii dintre apologeţii Sfântului Scaun.
Marcat de expresia îndemnului sincer la unitate sub semnul Crucii, evenimentul istoric pe care l-am trăit sau la care am avut privilegiul să asistăm, prin participare directă ori prin intermediul televiziunilor, constituie prilejul rarisim de a vedea o demonstraţie de apostolat autentic, asemenea celui săvârşit de Sfântul Apostol Andrei, pe pământul românesc.
Au fost momente de extaz pentru credincioşi, nu doar pentru ortodocşi. A fost, în egală măsură, prilejul oportun pentru unii politicieni români de a face o baie de mulţime, pentru un plus de popularitate, în vederea proximelor alegeri. Laolaltă cu oamenii înlăcrimaţi de profundele trăiri religioase insuflate de cuvintele sincere şi însufleţitoare ale Papei, am zărit şi feţe zâmbitoare, dar nu era zâmbetul firesc de fericire la împlinirea unui vis nobil, ci unul emfatic, de automulţumire, ca atunci când îţi iese bine o afacere. Să-mi fie iertat dacă mă înşel, dar eu sunt convins că asta am văzut. Umăr la umăr, aşa cum bine se cade într-o asemenea împrejurare solemnă, oponenţii politici ai României dădeau impresia că s-au împăcat, aproape că au ajuns la o comuniune spirituală, împărtăşind învăţăturile Sfântului Părinte.
În timp ce tocmai se înălţa spre cer avionul ce-l ducea la Roma pe înaltul prelat, unele televiziuni româneşti dezbăteau, deja, de mama focului, chestiuni politice autohtone, în maniera verbală consacrată, pe stil dâmboviţean. Nimic nu rămăsese din evlavia afişată pe timpul vizitei papale. Nici măcar pentru impresia artistică. În acele momente, involuntar mi-au revenit în memorie gesturile Papei Francisc, zâmbetul său pacifist, modestia, umilinţa în faţa fraţilor de credinţă, din toate acestea izvorând măreţia sa. Cât de greu poate fi să-i urmăm pilda? Să redevenim oameni adevăraţi, uniţi într-o singură credinţă, aceea că suntem cu toţii fiii Domnului.
Cui folosesc, oare, convulsiile sociale şi dezbinarea, decât celor care nu ne iubesc nici pe noi, nici ţara noastră, nici pe Dumnezeu?! Papa ne-a vorbit despre patrie, despre bunătate, despre unirea în credinţă, despre calea pe care trebuie s-o urmăm împreună, spre folosul comun. Nimic greu de înţeles, nimic greu de făcut. Toată filosofia lumii a fost cuprinsă în discursurile sale de o simplitate impresionantă.
Am convingerea că îndemnurile Papei au produs reverberaţie în sufletul celor mulţi, că era necesară, şi că vor da roade chiar şi în inimile celor care, fără să-şi dea seama, rătăciseră drumul bun.
Se cuvine să apreciem şi strădania autorităţilor române în asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea unui eveniment de asemenea anvergură. De asemenea, a voluntarilor care au contribuit la reuşita unui pelerinaj de răsunet pentru toată omenirea, nu doar pentru Europa.
Cuget că trimisul Vaticanului ne-a lămurit şi cât de uşor este să redevenim puternici, ca oameni aparţinând aceluiaşi popor, dacă avem capacitatea de a ne privi sincer pe noi înşine şi unii pe alţii, unindu-ne în realizarea ţelurilor comune la nivel naţional, european şi mondial. Este suficient să înţelegem, să vrem, să acceptăm, să credem. Este calea cea mai uşoară spre desăvârşire”, a transmis deputatul Mihai Niță într-o declarație politică.
