Deputatul de Olt, Cătălin Grecu, se numără printre inițiatorii Proiectui de Lege pentru modificarea Legii nr.287/2009 privind Codul Civil.
Proiectul își propune realizarea unei intervenții substanțiale în materia măsurilor de ocrotire
de drept civil de care pot beneficia persoanele fizice vulnerabile, fiind astfel continuată, cu
privire la statutul juridic al persoanei fizice, ampla reformă legislativă realizată prin adoptarea noului Cod civil. Cu ocazia conformării cu recenta practică în materie a Curții Constituționale, demersul legislativ urmărește reașezarea regulilor care configurează ocrotirea persoanei fizice cu dizabilități intelectuale şi psihosociale pe fundamente noi, moderne, cu valorificarea reglementărilor internaționale în domeniu (mai precis a Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 792 din 26 noiembrie 2010), a Recomandării nr. 99 din 23 februarie 1999 a Comitetului de miniștri ai Consiliului Europei privind principiile referitoare la protecția juridică a majorilor incapabili, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și a unor resurse de drept comparat.
”Configurarea mecanismelor de drept civil de ocrotire a persoanei fizice majore vulnerabile așază această persoană în centrul reglementării și conciliază nevoia sa (temporară ori permanentă) de a fi protejată cu imperativul respectării exercițiului drepturilor și libertăților sale fundamentale, marcând desprinderea definitivă de regimul (unic și inflexibil) actual de ocrotire repudiat de instanța noastră de contencios constituțional.
Astfel, prin soluțiile legislative cuprinse în proiect se propune, în esență, reconfigurarea (și redenumirea) actualei instituții a punerii sub interdicție judecătorească, precum și crearea unui nou mecanism de ocrotire – consilierea judiciară, întregul eșafodaj legislativ sprijininduse pe trei piloni fundamentali: necesitate (regimul de ocrotire este instituit cu scopul protejării, în mod adecvat, a persoanei vulnerabile) subsidiaritate (măsurile de ocrotire a majorului sunt dispuse numai în cazul în care instanța apreciază că nu este suficientă pentru apărarea intereselor persoanei ocrotite instituirea unei alte măsuri prevăzute de lege, aplicarea regulilor de drept comun instituite pentru ocrotirea unui interes general sau particular, a celor în materia reprezentării sau asistării, a celor referitoare la drepturile și obligațiile soților sau încuviințarea unui mandat de ocrotire încheiat de persoana în cauză) și proporționalitate (regimul de ocrotire este corespunzător gradului de incapacitate și individualizat în funcție de nevoile celui pus sub ocrotire și de circumstanțele în care aceasta se găsește).” se arată în expunerea motivelor.
