„Stimați parteneri, colegi parlamentari, prieteni,
Sunt onorat să mă adresez dumneavoastră într-un moment în care responsabilitatea noastră ca reprezentanți ai forurilor legiuitoare naționale este solicitată să intervină pentru asigurarea unui viitor prosper al Uniunii Europene, la care contribuția agriculturii este esențială.
Agricultura europeană este la răscruce, propunerea actuală pentru noua Politică Agricolă Comună vine să genereze o revoluție cu implicații profunde economice, sociale și politice, atât în viața rurală, cât și pentru cetățenii marilor orașe.
Trecerea de la conformitate la politica performanței în agricultură schimbă paradigma procesului de planificare, urmărire, realizare și control în activitatea agricolă susținută prin intermediul instrumentelor financiare comune europene.
Considerăm că principiul flexibilității suplimentare în gestionarea PAC, promovat recent de către Comisia Europeană, va afecta caracterul comun al acestei politici. Noi susținem schimbări care să nu modifice un mecanism comun funcțional, generând 27 de Politici Agricole Comune, cu toate implicațiile de piață, naționale și europene.
Am menționat beneficiile valorificării pentru un obiectiv comun european a diversității modelelor specifice naționale de dezvoltare a agriculturii.
Este cunoscut că România, datorită unor condiții istorice cunoscute, are în prezent o agricultură bipolară, cu un mare număr de ferme mici și un număr redus de ferme medii și mari, dar fiecare categorie are rolul ei important. Concret, din cei circa 850.000 beneficiari ai plăților directe în 2019, 95% au ferme între 1 si 10 hectare și practic doar circa 3% sunt ferme medii și mari. Totuși, cele 3% ferme utilizează 45% din terenul arabil al României și asigură peste 75% din consumul populației.
Fermierii performanți din România contribuie esențial la realizarea obiectivelor PAC privind asigurarea producției alimentare în ceea ce privește respectarea standardelor înalte de calitate și de siguranță alimentară, asigurarea aprovizionării – securitatea alimentară, a respectării măsurilor de mediu și de bunăstare animală, crearea de valoare adăugată și de locuri de muncă în agricultură și în industriile conexe, dezvoltarea structurii socio-economice a zonei rurale.
Este motivul pentru care noi considerăm că plafonarea subvențiilor directe trebuie să rămână o măsură voluntară, fiind la latitudinea fiecărui stat membru să decidă în funcție de specificul modelului de agricultură pe care îl adoptă.
România consideră că reducerea bugetului PAC va afecta grav competitivitatea fermierilor români și procesul de consolidare a structurii socio-economice a zonelor rurale.
Noi susținem ca noua PAC să redevină o politică și un cadru de investiție al UE, centrat pe acțiuni precum următoarele:
– Investiții în inovația fermelor și a lanțurilor alimentare, fiind momentul potrivit pentru ca în agricultură să fie implementate oportunitățile oferite de tehnologiile digitale, atât pentru creșterea competitivității, cât și pentru asigurarea performanțelor de mediu;
– Beneficii suplimentare pentru o tranziție a agriculturii europene către un sistem care susține egal performanța și mediul, prin promovarea agriculturii integrate, agriculturii digitale, agriculturii organice sau cea pentru conservare;
– Securizarea fermierilor europeni împotriva riscurilor și crizelor, prin combinarea puterii instrumentelor de sprijin direct, mecanismelor de asigurare la riscurile climatice, fondurile mutuale și pentru stabilitatea veniturilor – toate acestea cuprinse într-un model integrat al unui instrument european de rezervă de risc;
– Promovarea unui model european de calitate a alimentelor, care să țină cont de diversitatea opțiunilor cetățenilor europeni.
Vă mulțumesc pentru atenția acordată și vă invit să completăm împreună lista măsurilor pe care noul PAC să se centreze, pentru susținerea creșterii competitivității agriculturii europene.” a declarat Alexandru Stănescu.
