(Fragment din cartea în curs de apariţie „Oglinzile Oltului” – de Constantin Smedescu)
Pe o suprafaţă de 47 km pătraţi, comuna Strejeşti se întinde la vest de râul Olt, până la hotarul cu comuna Cârlogani, iar peste râul Olt, la est, se învecinează cu comunele Curtişoara şi Teslui. Ceilalţi vecini sunt judeţul Vâlcea şi comuna Grădinari la nord, iar la sud, Pleşoiu. Pâraiele Mamu, Cernişorul şi Dâlga completează reţeaua hidrografică a comunei. Satele componente sunt: Strejeşti, Colibaşi, Mamura şi Strejeştii de Sus. Despre Strejeşti aflăm cu ocazia vânzării unui sălaş de ţigani, vânzare consemnată în actul din 15 februarie 1576, în care, printre martori, este menţionat şi un anume „Andrei din Strezeşti”. Prin satele Colibaşi şi Strejeşti trece drumul naţional DN 64 ce leagă Craiova şi Slatina de Râmnicu Vâlcea şi Sibiu. În 1973, trăiau în comună 4.521 de persoane. Recensământul din 2011 a înregistrat 3237 locuitori.
Din izvoarele istorice, rezultă că actuala denumire datează de prin sec. XV – XVII, când aici, pe malul Oltului, graniţă între Oltenia şi Muntenia, existau două puncte de pază şi avertizare, în faţa pericolului pe care-l reprezentau incursiunile tătare dinspre Răsărit , numite „Straja de Sus” şi „Straja de Jos”. În vechea structură teritorială, satele componente ale comunei au fost reşedinţe de comună în diferite perioade. Actuala organizare administrativă datează din 1968. Principala ocupaţie a locuitorilor din Strejeşti este legumicultura.
Din anul 2004, conducerea comunei Strejeşti a fost preluată de Constantin Vizantie, născut la 1 aprilie 1952. Absolvent al Liceului Agricol Strehareţ-Slatina, a lucrat în cadrul fostului CAP Strejeşti şi a făcut parte din conducerea acestuia, ca vicepreşedinte. Ulterior, şi-a completat studiile la USAMV Slatina, devenind inginer agronom. Ca primar din partea unui singur partid, PSD, conduce un Consiliu Local format din 13 consilieri, dintre care 7 reprezintă PSD, 5 sunt de la PNL, iar 1 de la ALDE. Viceprimar este Ion Daviduică.
De când este primar, Constantin Vizantie a realizat sistemele de apă şi canalizare şi a asfaltat drumurile comunale DC 20, DC 1100 şi DC 307. Dintre realizările sale edilitare mai menţionăm renovarea căminului cultural, în 2012, ocazie cu care preşedintele CJ Olt de atunci, actualul vicepremier din prezent, Paul Stănescu, spunea: „Cu eforturi mari, primarul Vizantie a reuşit să acceseze fonduri pe Măsura 322, pentru realizarea mai multor elemente: alimentare cu apă, canalizare, acest obiectiv inaugurat astăzi. Este un cămin frumos, Strejeştiul merita aşa ceva. În urmă cu un an am văzut căminul din localitate şi arăta deplorabil, astăzi instituţia se ridică la standarde europene. E meritul primarului, viceprimarului, al Consiliului Local şi nu în ultimul rând al locuitorilor comunei Strejeşti. Cred că este una dintre localităţile cu cele mai multe proiecte pe fonduri europene şi asta s-a putut realiza numai cu sprijinul locuitorilor şi cu multă muncă. Vizantie e un primar pe care îl dai afară pe uşă şi sparge geamul, determinare care l-a ajutat să ducă la îndeplinire aceste proiecte. Îl asigur de susţinerea mea la alegerile locale, pentru că este un om care merită, un om de toată isprava”.
În martie 2018 a fost deschis la Strejeşti al optulea Centru de Permanenţă din judeţ, cu sprijinul Direcţiei de Sănătate Publică Olt şi al Casei de Asigurări de Sănătate Olt. Cinci medici coordonaţi de Violeta Bărbulescu asigură asistenţa medicală primară pentru locuitori din comunele Strejeşti, Pleşoiu, Grădinari şi Teslui.
Prin PNDL-2, comunei Strejeşti i-au fost aprobate şi finanţate următoarele proiecte: Înfiinţare sistem de alimentare cu apă în satul Mamura; Înfiinţare sistem de canalizare menajeră în satul Mamura; Reabilitare şcoală generală clasele I-VIII Strejeştii de Sus; Pod peste pârâul Mamu DC 21 A, sat Colibaşi. De asemenea, prin Compania Naţională de Investiţii, în comuna Strejeşti urmează să se construiască un sediu nou de Primărie. Proiectul a fost licitat, iar execuţia lui va fi finalizată în cursul anului 2019. În sfârşit, şi comuna Strejeşti va avea un sediu de Primărie cu care să se mândrească; rămăsese printre ultimele care nu putea să arate lumii decât obrazul extrem de ridat al vechiului sediu – o clădire care nu mai corespundea din niciun punct de vedere exigenţelor de funcţionare. Câteva cămăruţe înguste nu asigurau nici pe departe spaţiul necesar desfăşurării unei activităţi complexe, cum este cea dintr-o Primărie modernă, de secol XXI, care trebuie să răspundă prompt şi adecvat multiplelor cerinţe ale cetăţenilor.
În colaborare cu Primăria Grădinari, a fost elaborat şi proiectul cel mai aşteptat de locuitorii comunei, şi anume cel de introducere a gazelor naturale. Proiectul a fost depus şi de el se leagă speranţele de creştere a gradului de confort şi civilizaţie în comuna Strejeşti, un proiect a cărui implementare ar apropia considerabil condiţiile de viaţă de cele de la oraş. În legătură cu aprobarea şi implementarea lui, primarul Constantin Vizantie este foarte optimist, având domnia sa cunoştinţă că în Parlament se pregăteşte modificarea Legii Gazelor Naturale, astfel încât orice localitate din România, dacă are bani, să poată trece la introducerea gazelor. Pe vechea lege, nu se puteau licita astfel de proiecte, pe fonduri proprii. Se vrea ceva asemănător Ordonanţei 28, referitoare la sistemele de apă şi canalizare. O astfel de ordonanţă şi pentru gazele naturale este cerută de mai toţi primarii din ţară, în localităţile cărora încă nu s-au introdus gazele, iar accesarea de fonduri europene în acest sens este imposibilă, datorită neîndeplinirii punctajelor. Optimismul primarului din Strejeşti ne apare cu atât mai întemeiat cu cât, din cunoştinţele noastre, pe teritoriul comunelor Strejeşti şi Grădinari va trece conducta BRUA, motiv pentru care proiectul comun al celor doi primari va avea prioritate.
Şi nu putem încheia decât lansând în eter nedumerirea primarului din Strejeşti: „Domnule, cum se poate ca o ţară ca Ungaria, care nu are nicio sondă, nici de petrol, nici de gaze, să aibă sisteme de încălzire cu gaze naturale în toate localităţile”?
Constantin Smedescu
