În patru localităţi din judeţul Olt, sărbătoarea creştină a Bobotezii a fost ocazia unor manifestări deosebite, care ţin de obiceiuri ce s-au înscris adânc în sufletele localnicilor. Este vorba de „Botezul cailor” la Slătioara, „Încuratul cailor de Bobotează” la Nicolae Titulescu şi Ghimpeţeni şi „Botezul animalelor” la Vâlcele.
La Slătioara, dragostea oamenilor faţă de caii lor a fost foarte puternică, în toate timpurile. Atât de mult îşi iubeau caii, încât, pe vremuri, tinerii care plecau la armată îşi luau cu ei şi calul, neacceptând să li se dea alt cal, din proprietatea unităţii militare. Botezându-şi caii, oamenii îşi arătau dragostea faţă de ei, considerându-i suflete aproape asemenea. Şi apoi se distrau copios, supunându-i la diferite probe, care de care să iasă în frunte cu calul său. În anii comunismului, ani fără Dumnezeu, localnicii au păstrat obiceiul, dar au fost nevoiţi să-i dea conotaţii laice. Mai ales cu ocazia nunţilor, oamenii ţineau neapărat să se fălească şi cu caii lor. Probele cele mai obişnuite erau cele de viteză, tracţiune şi frumuseţe. Cel mai frumos cal trebuia să fie şi cel mai frumos împodobit: cu panglici multicolore, clopoţei, ciucuri, coame şi cozi împletite, hamuri ţintate cu nasturi de alamă. După 1989, mai precis din 1993, s-a revenit la botezul cailor, la Slătioara. A insistat în acest sens şi preotul Marin Bica, de la parohia Slătioara. Până în 2007, oamenii mergeau cu caii la biserică şi aşteptau să fie botezaţi, ei şi caii lor. Apoi începeau întrecerile, care aveau loc pe strada cu biserica. Cu timpul, locul a devenit neîncăpător pentru concurenţii şi spectatorii care se adunau din toată comuna şi de prin satele învecinate. Ba chiar şi de prin alte judeţe. Centrul Slătioarei nu mai putea să găzduiască atâta mulţime de oameni şi cai, aşa că, din 2007, botezul şi concursul de cai se ţine pe izlazul comunal.
Anul acesta, pe 6 ianuarie, a avut loc la Slătioara a XXV-a ediţie a obiceiului „Botezul cailor”, în organizarea Primăriei, a Consiliului Local, a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi în susţinerea financiară a unor sponsori, în principal SC SCADT SA Slatina. Circa 2.000 de oameni, în estimarea noastră, a participat la acest eveniment susţinut de pe margine – era să uit! – de grătare cu mici, pastramă, cârnăciori, de bere şi vin fiert. Şi dacă anul trecut spectatorii au fost nevoiţi să îndure o ninsoare abundentă, de data aceasta, ghioceii parcă stăteau să răsară de sub călduroasa plapumă de raze ale soarelui. După ce caii au fost botezaţi de preoţii Marin Bica şi Eugen Durac a început concursul, care în acest an, a constat din două probe: frumuseţe şi tracţiune. La frumuseţe, vedeta din acest an a fost un splendid armăsar negru corb, frizian, de 3 ani, aparţinând Centrului Hipic Epona Horse Lang din Bobiceşti. A venit însoţit de proprietarul său, excentricul Dan Dicu, ambii, cal şi proprietar, atrăgând imediat privirile: calul, prin frumuseţea lui ireală, proprietarul, prin costumaţia tradiţională de haiduc, cu pistol la brâu. La proba de tracţiune, câştigător a fost calul care a reuşit să urnească din loc căruţa încărcată cu nisip şi cu toate roţile înfrânate. De fapt, un singur cal a reuşit să o tragă pe o distanţă de vreo 30 de cm., ceea ce ridică serioase semne de întrebare în legătură cu oportunitatea unei astfel de probe. Dacă era zăpadă, mai treacă-meargă, dar aşa, pe drum pietruit, nici măcar asfaltat, cum să tragă bietul cal o asemenea povară? De subliniat că proprietarii aflaţi în concurs nu a avut voie să folosească biciul. În minutul avut la dispoziţie, a putut să-şi folosescă doar hăţurile şi îndemnurile verbale ca să-şi determine calul să se opintească din toate puterile. Concursul a fost presărat şi cu numeroase momente de amuzament, la acest capitol excelând nişte frumuseţi de ponei plimbându-se ţanţoş printre caii care, pe lângă ei, păreau nişte coloşi.
A doua zi după Bobotează, adică în ziua de Sfântul Ion, începând de la orele 10,00, la Vâlcele a avut loc „Botezul animalelor”, numit aşa pentru că se botează nu numai caii, ci şi vacile, oile şi caprele. A fost a V-a ediţie, iar preoţii din comună, Costel Florea şi Mihai Simion nu au prididit în a revărsa aghiasma asupra miilor de suflete, oameni şi animale, adunate în locul unde de obicei se organizează Târgul Săptămânal. Cele două comune vecine, Vâlcele şi Izvoarele, şi-au dat mâna şi au oferit crescătorilor de animale cadrul potrivit pentru a se făli cu asemenea frumoase exemplare care le împodobesc ograda, îi ajută în muncă şi le oferă hrana zilnică. Tocmai pentru a le feri de boli pe tot parcursul anului sunt trecute prin apa sfinţită a botezului, ocazie cu care, apoi, cele mai frumoase şi mai puternice animale defilează prin faţa unui juriu care le premiază. Anul acesta, juriul a fost format din primarii celor două comune, Alexandru Taifas şi Florian Constantin, care au asigurat şi susţinerea financiară a evenimentului, apoi doi profesori şi doi dintre cei mai renumiţi crescători de animale din zonă. S-au acordat premii pentru cel mai rapid cal, cel mai puternic cal, cel mai frumos cal, după care au fost premiate şi cea mai frumoasă vacă şi cea mai frumoasă turmă de oi şi capre. La proba de viteză, cel mai rapid cal a fost cel al lui Dumitru Iana, urmat de cei aparţinând lui Ionuţ Şerban şi Gelu Gorică. Proba de tracţiune a fost decisă de calul lui Nicolae Dumitra, din Enoşeşti, care a reuşit să tragă tractorul cu remorca încărcată de pământ pe o distanţă de peste 8 metri. La mare distanţă s-au clasat calul lui Gelu Gorică, cu 70 de cm, şi cel al lui Florin Vişan cu o performanţă de 18 cm. Şi-n tot timpul desfăşurării acestei probe, în timp ce cal după cal eşua în a urni măcar cu 1 cm tractorul cu remorcă, peste toată suflarea de oameni care asista la spectacol plutea încă ecoul isprăvii unui cal care, la Ghimpeţeni, de Bobotează, a putut să tragă după el un camion de peste 7 tone.
Una peste alta, în toate cele patru localităţi amintite mai sus, oamenii s-au distrat şi au petrecut cu mici, bere şi vin fiert, ca, de altfel, în felul lor specific, toţi românii – două zile minunate, Boboteaza şi Sfântul Ion, care au încheiat şirul sărbătorilor de iarnă. De acum, la muncă, România!
