Şi asta pentru că până în prezent nu există niciun organism de control al statului care să verifice legalitate contractelor încheiate între arendaşi şi micii proprietari de terenuri, dar şi respectarea clauzelor stipulate în acest acord scris.
Pe lângă faptul că trebuie să plătească impozitul pentru suprafeţele de teren pe care le deţin, micii proprietari, în speţă ţăranii, sunt efectiv batjocoriţi de cei care au utilaje sau de arendaşi, fiindcă le iau subvenţiile şi recolta, fără a le mai da uneori nimic proprietarilor. Invocând faptul că a fost secetă şi că au pierderi sau că preţul cerealelor este scăzut, asociaţiile le oferă proprietarilor sume foarte mici de bani. Neavând alternativă, ţăranii acceptă această umilinţă, decât să nu ia nimic.
Deşi, potrivit contractelor semnate, în majoritatea cazurilor, asociaţiile agricole care preiau şi exploatează terenurile se angajează să ofere în natură anumite produse sau să plătească echivalentul în lei, în foarte multe cazuri, invocând diverse aspecte, nu mai respectă clauzele contractuale. „Sunt foarte multe persoane din Olt în vârstă care sunt puse în situaţia în care arendaşul nu îşi respectă contractul sau contractul este încheiat, dar nu aşa cum trebuie, iar noi nu venim în sprijinul dumnealor cu nimic. Cred că aici trebuie lucrat. Sunt două probleme care trebuie urmărite, la semnarea contractului şi la respectarea acestuia”, a spus prefectului judeţului Olt, Silviu Neacşu. Contractul de arendă se încheie între două părţi şi nu poate fi verificat. Este un contract civil. „ Întotdeauna partea nemulţumită se poate adresa instanţei. Obligaţia de depunere în original a unui exemplar din contractul de arendă la Consiliul Local este a arendaşului, nu a arendatorului. Arendatorul poate cere date la Primărie ca orice cetăţean, bineînţeles pe Legea 544 că este un act de interes public până la urmă. Ca să fie act executoriu trebuie obligatoriu înregistrat la Consiliul Local din raza teritorială în care se află. În rest condiţiile şi le negociază liber, dar nu avem posibilitatea să-i consiliem pe oameni la încheirea acestor contracte În cazul în care nu este înregistrat la Consiliul Local, Direcţia Agricolă returnează aceste contracte”, a spus unul dintre reprezentanţii Direcţiei Agricole Olt.
Din păcate, se pare că, această situaţie este generalizată la nivelul judeţului Olt, fapt relevat şi în cadrul Şedinţei Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice, de la Prefectură , de marţi 14 noiembrie 2017.
Reprezentanţii pensionarilor au subliniat că trebuie făcut ceva pentru oamenii de la ţară, care au terenurile date în arendă, în sensul adoptării unei iniţiative legislative care s-ar putea transforma în text de lege, prin care arendaşii să poată fi traşi la răspundere în cazul încălcării clauzelor contractuale. „70 la sută dintre bătrânii de la ţară sunt păcăliţi cu aceste contracte de arendă pentru faptul că aceste contracte sunt foarte stufoase şi semnate de bătrâni care nu au timp să le citească şi să le înţeleagă. Iar după ce s-a încheiat contractual arendaşul face ce vrea”, a spus reprezentantul pensionarilor. Din păcate, în prezent, niciun organism de control al staului nu poate verifica legalitatea unui contract de arendă sau respectarea clauzelor, încheiat între două părţi civile. Singurul ajutor pe care o persoană îl poate primi este asistenţa juridică acordată la încheierea unui astfel dse contract , dar cine să-l ofere. De altfel, oficialii Prefecturii recunosc că, îndeosebi în perioada toamnei, primesc cele mai multe petiţii de la micii proprietari de terenuri care sunt nemulţumiţi de arendaşi.
Ilie Bîzoi
