Suprafeţele mari de pe teritoriul României lăsate în pârloagă pentru perioade îndelungate au devenit gazde permanente pentru „culturi” perene de buruieni. Printre acestea se numără şi ambrozia, plantă al cărei polen conţine un alergen foarte puternic, fiind declarată de experţii Comisiei Europene o”specie dăunătoare sănătăţii”. Din păcate şi în judeţul nostru această buruiană a împânzit largi suprafeţe de teren, cu toate că legea prevede amenzi importante pentru cei ce nu o stârpesc şi distrug.
În 7 februarie, anul curent, Camera Deputaţilor a aprobat proiectul Legii privind combaterea ambroziei. Pe data de 8 martie, acelaşi an, preşedintele Iohannis promulga legea ce va fi ulterior publicată în Monitorul Oficial nr.227 din 14 martie sub titlul „Legea nr.62/2018 – combaterea buruienii ambrozia”.
Conform proiectului, „Proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apa, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole au obligaţia să desfăşoare lucrări de prevenire, combatere şi distrugere a buruienii ambrozia, denumită ştiinţific. Ambrosia artemisiifolia pentru evitarea instalării şi răspândirii vegetaţiei adventiv invazive şieliminarea prezenţei acesteia pe terenurile intravilane şi extravilane .” Proprietarii şi administratorii unor astfel de terenuri, precum şi beneficiarii lucrărilor de construcţie, trebuie să ia măsuri pâna cel târziu pe data de 30 iunie a fiecărui an, data estimativă de apariţie a primei inflorescenţe, pentru stârpirea şi distrugerea plantei. Este preferabil să se efectueze lucrări de ierbicidare pe terenurile vizate pentru eficientizarea la maxim a măsurii de prevenţie. În situaţia în care plantele deja existente au fost smulse, cosite sau ierbicidate, este indicată incinerarea pentru distrugerea cat mai eficientă atât a plantei propriu-zise, cu potenţial alergen, cât şi a seminţelor acesteia, împiedicând astfel perpetuarea sa. Aceste lucrări trebuie menţinute pe toată perioada vegetaţiei.
Adoptarea acestei legi este pe deplin justificată, având în vedere că în ţara noastră ambrozia a fost declarată planta cu cel mai înalt potenţial alergen. Clinic s-au semnalat numeroase cazuri grave de alergie, în special la copii având ca factor cauzator polenul acestei plante.
Simptomele alergiei la ambrozie pornesc de la alergii cutanate, strănut, prurit (mancarime) nazal şi al interiorului urechii, rinoree (secreţii nazale), congestie (inflamare ) nazală şi oculara până la pierderea mirosului, dureri de cap şi urechi, stări de rău astmatic cu tuse şi senzaţie de sufocare, putând ajunge până la şoc anafilactic şi deces. Ceea ce deosebeşte alergia de virozele respiratorii este lipsa febrei, deoarece în caz de alergii temperatura corporală se menţine în limite normale. Daca simptomele nazale nu cedează după folosirea sprayurilor antialergice, este necesar să vă adresaţi de urgenţă celei mai apropiate unitaţi medicale.
Cazurile de alergie la polenul de ambrozie apar în perioada iunie-iulie , culminând în august-septembrie şi dispărând în noiembrie. Pe cât de nociva este aceasta plantă, pe atât este însa de prolifica şi greu de distrus. Seminţele sale îsi păstrează proprietaţile germinative până la 40 de ani. Dacă până de curand s-a putut invoca legislaţia incompletă, în momentul actual nu mai există nicio scuză pentru nerespectarea Legii nr. 62 / 2018, referitoare la combaterea ambroziei, întrucât Normele sale Metodologice de aplicare au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 785 din 12 septembrie 2018. Obligaţia de a desfăşura anual campanii de conştientizare şi informare împreuna cu partenerii locali revine Ministerelor Mediului, Sănătăţii şi celui al Agriculturii si Dezvoltării
Rurale în vederea stabilirii măsurilor ce se impun pentru limitarea ariei de extindere a acestei specii invazive şi eradicarea acestei plante. Este de asemenea şi interesul cetăţenilor să se informeze în legătură cu aceste măsuri, atât din spirit civic, cât şi datorită amenzilor usturătoare, de până la 20.000 de lei, pentru nerespectarea acestei legi.
În judeţul Olt , atât în mediul rural cât şi în cel urban, această plantă a devenit pe alocuri cea mai abundentă dintre toate buruienile care împanzesc zonele drumurilor publice, căile ferate, curţile părăsite sau terenurile necultivate.
Am parcurs municipiul resedinţa de judeţ, Slatina, cu puţine ore in urmă. De la nord la sud şi de la est la vest, peste tot am constatat, mai ales in zonele limitrofe, o invazie a ambroziei. Cel mai frecvent am întâlnit-o la ieşirea spre Milcov, între IPA, Prysmian, fostul abator Salos şi blocurile din zona stadionului IPA. În cartierul Clocociov o gaseşti pe acostament , trotuarul străzilor, prin curţile virane sau chiar locuite. Cimitirele, pădurea Strehareţi, zona Palatului de Justiţie , zona drumului european ce tranzitează Slatina, drumul spre barajul de peste Olt, sunt afectate de această plantă dăunătoare. Primăriile, singure, nu pot rezolva acesta situaţie fără implicarea instituţiilor statului cu atribuţii pe această linie şi mai ales a proprietarilor de terenuri, persoane fizice sau juridice. In perioada următoare vom urmari atent modul in care primăriile, istituţiile statului şi cetaţenii se implică in această acţiune, deoarece este timpul !
Orice întârziere agravează şi mai mult situaţia creeata de proliferarea cu mult peste limitele admise a acestei plante atât de dăunătoare sănătăţii.
KARA DENIZ
