Terenurile agricole din România atrag apetitul investitorilor, dar problema irigaţiilor trebuie rezolvată.
Investiţia în tehnologie în domeniul agriculturii generează o creştere şi în ceea ce priveşte producţia de pe un teren, putând chiar dubla recolta, susţine Alexandru Stănescu, acţionar al Agromec Bucinişu şi fost preşedinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor. El are în proprietate puţin peste 100 de hectare, dar în total lucrează peste 1.000 de hectare în judeţul Olt.
„Investim în tehnologie. Toţi fermierii, cel puţin de la 300-400 de hectare în sus, pot să dezvolte tehnologii moderne, se vede şi în producţii.“
„Eu lucrez din 1986 în agricultură, după primii ani de la Revoluţie, producţia naţională de grâu era la 2.200-2.300 kg, iar acum producţia medie se apropie de 7.000 kg, ceea ce înseamnă că agricultura se dezvoltă“, a spus Alexandru Stănescu.
El crede că terenurile agricole din România au un mare avantaj pentru că sunt foarte fertile, lucru care a atras şi atenţia investitorilor, atât români, cât şi străini. Totuşi, vremea şi clima României impun investiţii în irigaţii pentru că sunt zone întregi afectate de secetă.
„Anul trecut agricultura a suferit foarte mult, mulţi fermieri au avut probleme. Sper ca în decurs de câţiva ani de zile România să rezolve această problemă, a irigaţiilor. Partea de infrastructură secundară este în zona fondurilor europene. Pe infrastructura principală, actualul Guvern a încercat să obtină fonduri europene şi pentru infrastructura principală de irigaţii şi zona de desecare. Din păcate, PNRR actual nu are niciun ban pentru agricultură în general, nici pentru irigaţii“, a mai spus Stănescu.
El consideră că una dintre problemele din sectorul agricol este terenul fragmentat, în contextul în care sunt fermieri care au între 0 şi 5 hectare şi cumulat ocupă 1,5 milioane de hectare. În rândul fermelor de peste 400 de hectare, suprafaţa ocupată este de 3 milioane de hectare.
„De multe ori a apărut disputa între fermele mici şi cele mari. S-a considerat că România încearcă să ajute mai mult fermierii mici, dar trebuie să avem grijă şi de fermierii mari pentru că din câte ştiu, aceste ferme mari obţin cam 75% din producţia vegetală la nivel naţional. Trebuie să încercăm să găsim o soluţie de comasare a terenurilor, oamenii să încerce să se asocieze“, a mai spus Alexandru Stănescu.
Referitor la preţul terenurilor agricole, în condiţiile în care un hectar de teren a ajuns să coste şi 10.000 euro, Alexandru Stănescu crede că preţul este undeva la jumătate, adică 5.500-6.000 euro pe hectar, în cazul culturilor vegetale. Motivul este că investiţia se amortizează greu, în circa 50 de ani, mai spune el.
„Există zona de legumicultură, culturi intensive în care un hectar de teren poate produce foarte mult“, a mai menţionat Stănescu.
El crede că România ar trebui să se gândească şi la o lege privind achiziţia de ferme agricole de către persoane din ţări extracomunitare, în contextul în care Franţa are pe masa de lucru o astfel de propunere.
Peste 21.000 de hectare de teren agricolsunt deţinute de cetăţeni străini în România, arată datele furnizate pentru ZF de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Aceasta nu are date privind suprafeţele de teren agricol deţinute de persoane juridice.
Sursă: www.zf.ro
