Cu toții visăm la o țară ca afară, unde oamneii știu să dea ”bună dimineața”, unde școlile oferă elevilor toate condițiile de care cei mici au nevoie, unde cetățenii știu să zâmbească, iar soarele răsare chiar dacă nu-l plătești, însă niciodată nu ne întrebăm dacă această țară perfectă este pentru noi!
Aruncând o privire în jurul nostru, constatăm că bunul simț ne lipsește, și când afirm asta o spun din tot sufletul! Cum este posibil ca având un tomberon aproape, să arunci mizeria lângă, să rupi florile din parcuri doar pentru a le pune în vază, acasă, și să te bucuri de le pentru câteva zile, să fii invidios pe cel care are, să spargi semințe în fața blocului, iar cojile să le lași în voia sorții? Ce exemplul le dai copiilor tăi, vecinilor din bloc sau chiar unui străin? Dar poate nu cetățeanul are vina în întregime, ci autoritățile că nu-i pun la punct! Un slătinean amendat poate fi ”o amenințare” pentru cei din jur! Degeaba zece persoane merg la un grătar și-și strâng mizeria la final, dacă în următoarea clipă vine altul și nu le ia exemplul! Schimbarea se face în masă ca să se vadă diferența! Nu se face primăvara cu o floare cum nu se poate menține o imagine decentă în parcuri ori pe străzile orașului dacă cetățenii nu privesc cu toții spre același viitor, având același numitor comun.
Să fim buni, cinstiți, dar mai ales receptivi atunci când bunul simț ne bate la ușă, să-i deschidem larg ușa și să-l primim în educația noastră!
