Sentimentul copleșitor de frică, senzația de sufocarea și bătăile puternice ale inimii sunt simptomele unui atac de panică. De multe ori, însă atacul de panică este confundat cu infarctul miocardic. Dacă atacurile de panică se înmulțesc sunt indicate totuși investigații amănunțite deoarece pot avea la bază alte afecțiuni.
”Atacurile de panică pot debuta în urma unui eveniment traumatizant sau 
fără o cauză aparentă. Câteodată doar gândul la o anumită situație poate crea o stare de anxietate severă. Oamenii care au frecvente atacuri de panică învață să evite situațiile de care le este teamă că vor declanșa un atac sau cele din care nu pot scăpa ușor dacă intervine un atac. Apare astfel o anxietate anticipatorie (o îngrijorare exagerată). Dacă tiparul de evitare și anxietate este sever, acest comportament se poate transforma în agorafobie (fobie de spații deschise),”, explică Monica Dinulescu, psihoterapeut și trainer formator.
Cum se manifestă un atac de panică?
Principalul simptom al atacurilor de panică este sentimentul copleșitor de frică și anxietate alături de alte reacții fizice. Durata unui atac de panică este de aproximativ 5-20 minute iar intensitatea sa creşte treptat şi atinge un nivel maximum în aproximativ 10 minute. Potrivit psihoterapeutului, pentru ca o perioadă distinctă de frică sau disconfort psihic să fie diagnosticată drept atac de panică, este nevoie ca două sau mai multe dintre simptomele de mai jos să fie resimțite:
• frisoane sau valuri de căldură
• transpirație bruscă
• senzație de sufocare
• senzație de amețeală, vârtej sau leșin
• bătăi puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac
• senzația de pierdere a controlului
• respirație sacadată și senzația de nod în gât sau de strângere a stomacului
• nevoia de a merge des la toaletă
Simptomele atacului de panică pot fi asemănătoare cu ale infarctului
Din acest motiv, mulți oameni pot fi tentați să caute tratament medical de urgență însă ulterior descoperă ca a fost vorba de un atac de panică. Dacă atacurile de panică se înmulțesc sunt indicate totuși investigații amănunțite. Toate aceste simptome pot avea la bază o condiție medicală (de exemplu: hipertiroidism, hipoglicemie, tulburari cardiovasculare precum prolaps de valvă mitrală, astm, edem pulmonar).
Vorbim de atac de panică atunci când nu poate fi identificată nicio cauză somatică pentru simptomele recurente de panică. În cazul în care au loc mai multe atacuri de panică la interval scurt de timp, putem vorbi de tulburare de panică.
”Tulburarea de panică apare în general însoțită de alte fobii specifice: fobie socială, episoade depresive, tulburare de anxietate generalizată.
Cauzele nu sunt încă pe deplin cunsocute. Se pare că există o predispoziție genetică în cazul copiilor ai căror parinți au dezvoltat atacuri de panică, depresie sau tulburare bipolară. Este indicat să ținem cont de faptul că dacă această tulburare nu este tratată, simptomele pot lua o formă cronică.
De asemenea, tulburarea de panică poate constitui un risc pentru dezvoltarea altor tulburări precum depresia, alte tulburări de anxietate, abuzul de substanțe. Toate aceste probleme de sănătate mentală afectează funcționarea persoanei în diverse domenii cum ar fi: cel social, profesional, familial”, adaugă psihoterapeutul Monica Dinulescu.
De ce apare atacul de panică?
Cel mai adesea, atacul de panică nu are un singur motiv ci un cumul de cauze, adunate de-a lungul timpului: teama de singurătate, teama de abandon, frica de a vorbi în public și de a fi în centrul atenției, încredere scăzută în propria persoană, incertitudinea cu privire la viitor, traume trecute încă nevindecate precum divorțul, pierderea locului de muncă, pierderea cuiva drag.
”Din cauza preocupării intense de a nu trece prin noi atacuri de panică persoana în cauză are tendința de a-și modifica considerabil comportamentul, evitând numeroase situații care i-ar putea declanșa astfel de atacuri. De exemplu, o persoană care a avut atacuri de panică la volan, refuză să mai conducă. Sau o persoană care a avut atacuri de panică atunci când a rămas singură acasă sau pe stradă, cauta constant compania altor persoane sau refuză să iasă singură din casă”, completează expertul.
Ceea ce le spunem copiilor noștri devine vocea lor interioară
În cazul copiilor factorul educațional și mediul înconjurător sunt foarte importante deoarece contează mult mesajele transmise. ”Să vezi tu ce pățești!…, ai văzut ce a pățit x dacă nu a fost cuminte?, clasicul baubau, închisul în cameră, sunt tot atâtea posibile cauze ale stărilor anxioase, ale fobiilor și implicit ale atacurilor de panică,” explică Monica Burcea. De asemenea, copiii pot fi foarte influențați de evenimentele din familie (divorț, certurile părinților), de schimbări majore precum intrarea la școală sau la grădiniță, apariția unui frate sau a unei surori sau de atitudinea celor din jur: colegi intimidanți.
”În astfel de cazuri, principala armă la care recurge copilul este comportamnetul evitant: doresc să evite anumite locuri sau anumite situații, dezvoltă stări de anxietate. Încercați să vorbiți cu copilul și să aflați ce anume declanșează acest comportament. O altă variantă este să cereți ajutorul unui psiholog care va putea identifica și înlătura cauzelele anxietății copilului”, vă sfătuiește psihoterapeutul.
Ce facem în cazul unui atac de panică?
Psihoterapeutul detaliază câteva tehnici prin care puteți trece peste un atac de panică:
• încercăm să ne retragem într-un loc liniștit, să ne așezam, să bem puțină apă. Dacă suntem singuri este recomandat să sunăm o persoană apropiată cu care să putem vorbi despre ceea ce nu se intampla.
• respiratia este foarte importanta. Multe persoane cu atatc de panica au tendinta de a respira scurt, sacadat, superficial. Inspiram si expiram profund, rar, linistit, concentrandu-ne pe respiratie. Odata ce se intaleaza un ritm respirator normal, celelalte simptome vor fi mai usor de inlaturat.
• masajul poate fi de asemenea de un real ajutor. Masam palmele, umerii si zona cefei sau rugam pe cineva apropiat sa o faca.
• Încercăm să ne controlăm gândurile. Cu cât vă veți repeta mai mult în minte „nu pot să ies din această situație” cu atât mai mult va predomina frica.
Pe termen lung
• Mișcare fizică regulată și exerciții de relaxare și respirație
• aromoterapie
• meditație
• este recomandată reducerea sau eliminarea consumului de cofeină, alcool, droguri recreaționale,
• alimentația sănătoasă bazată mai mult pe fructe și legume, evitarea zahărului și a grăsimilor sunt de asemenea importante
Cum tratăm atacul de panică?
Inițial este recomandată o evaluare psihologică. ”Psihoterapia are efect foarte bun, tratând cu succes majoritatea atacurilor de panică. Modificarea tiparului de gândire și comportament se pot face atât prin investigații amănunțite ale istoricului persoanei cât și prin accent asupra abordării situațiilor din prezent. În ceea ce privește tratamentul medicamentos, acesta este mai uşor de folosit, acționează mai rapid odată ce atacul s-a instalat, este la dispoziția individului, dar efectele sale benefice se pot reduce odată cu renunțarea la tratament. În practica clinică se preferă o îmbinare a celor două modalități de tratament: psihoterapie și (dacă e cazul) tratament medicamentos”, explică Monica Dinulescu.
Sursa: doctorulzilei.ro
