Aproximativ un milion de români suferă de BPOC, boală care în următorii ani ar putea deveni a treia cauză de deces la nivel mondial, depășind diabetul zaharat.
”BPOC este o afecțiune perfidă, care se insinuează lent și progresiv, cu simptome care se agravează treptat și care pot fi cu ușurință puse pe seama îmbâtrânirii sau altor boli, mult mai puțin severe, precum tuse cronică, alergii, răceli”, explică prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.
Testul relevant: cât aer poți respira într-o secundă
Spirometria este un test cu ajutorul căruia se analizează funcţia pulmonară. Durează puțin, nu doare și nu necesită efort. Cu ajutorul unui aparat, un medic specialist măsoară capacitatea de a respira, în special cât aer poţi expira într-o secundă (seamănă cu testarea pentru determinarea nivelului de alcool în aerul expirat, pe care poliţiştii o fac şoferilor).
Medicii atenționează că bolile de plămâni și cancerul au ajuns cauze principale de mortalitate la nivel mondial, la strânsă „concurență” cu bolile cardiovasculare.
50% din bolnavi nu știu că au BPOC
Despre bronhopneumopatia cronică obstructivă sau BPOC circulă multe mituri și puține informații corecte.
”Ca și bolile de inimă, BPOC nu prezintă simptome timp de mulți ani. Peste 210 milioane de persoane la nivel mondial au BPOC, dar jumătate din ei încă nu știu asta. BPOC include emfizemul și bronșita cronică și este, adesea, o combinație între cele două. „În emfizem, aerul rămâne în plămâni, nu mai poate fi scos afară, plămânii își pierd elasticitatea, devin rigizi și nu mai funcționează bine. În bronșita cronică, apar iritații și inflamații ale conductelor aeriene, se produce un strat gros și dens de mucus, care îngustează și mai mult conductele aeriene și apar astfel dificultățile de respirație”, explică pneumologii.
Boala apare și de la fumul produs de lemn sau cărbuni
Principala cauza a BPOC este fumatul, activ și pasiv. Dar nu toți pacienții cu BPOC sunt fumători sau foști fumători. În mod surprinzător, poluarea din propria gospodărie poate fi o cauză a periculoasei boli de plămâni. „Spirometria nu este recomandată doar fumătorilor, 46% din cei diagnosticați cu BPOC fiind nefumători. Alți factori de risc sunt pulberile industriale, noxele chimice, fumul produs prin arderea combustibililor biologici (cărbune, lemn, gunoi de grajd)”, detaliază prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.
Testul care îți spune dacă ai putea avea BPOC
Următorul chestionar v-ar putea ajuta la identificarea bronhopneumopatiei obstructive cronice.
1. Tușiți de mai multe ori pe zi, în cele mai multe zile?
2. Eliminați spută?
3. Obosiți și rămâneți fără suflu, înaintea altor persoane de aceeasi vârstă?
4. Aveți peste 40 de ani?
5. Fumați sau ați fumat cândva?
Daca ați răspuns cu „DA” la cel puțin trei întrebări este posibil să suferiți de BPOC. Mergeți la medic și faceți un test de respirație (spirometrie).
Riscă diagnosticarea greșită mai ales femeile
Așadar, semnele care trădează BPOC sunt tuse, wheezing (respirație șuierătoare), senzații de apăsare în piept, dar, cel mai adesea, primul semn al bolii este dispneea (gâfâiala). Bolnavii cu BPOC rămân fără suflu când urcă scările mai des decât alte persoane de vârste similare.
E astm sau BPOC?
Experții atenționează că femeile cu BPOC riscă mai mult decât bărbații să fie greșit diagnosticate cu astm, din cauză că astmul este o boală mai frecventă la femei, iar despre BPOC există ideea preconcepută că este o boală mai frecventă la bărbați (explicația e în strânsă legătură cu faptul că obiceiul fumatului era mai întâlnit în trecut la bărbați decât la femei. Acum, din păcate, explicația e contrazisă de faptul că femeile fumează egal sau mai mult decât bărbații).
BPOC nu se vindecă, dar se tratează. „Țesutul pulmonar deteriorat nu se reface, dar evoluția acestei deteriorări poate fi încetinită și ținută sub control”, susțin pneumologii.
Pe lângă renunțarea la fumat, bolnavii trebuie să se protejeze de infecții. De aceea, le sunt recomandate vaccinurile anti-gripale (anual, la începutul toamnei) și, pentru cei peste 65 de ani, și vaccinurile împotriva pneumoniei.
BPOC se tratează cu medicamente bronhodilatatoare, care relaxează și deschid căile respiratorii. În perioadele de agravare, devin utile medicamentele anti-inflamatorii, cum ar fi corticosteroizi inhalatori, care pot reduce inflamația și pot scădea producția de mucus.
Sursa: doctorulzilei.ro
