Odă în metru de călătorie Moto: ”Un singur nai, dar câte ecouri în păduri…” (Ion Pillat)

0
398

Pentru cei care iubesc să călătorească, frumusețile României sunt ca un licăr de lumină în care zboară pasărea Colibri a doinei străbune. Printre acești eterni drumeți, mă număr și eu și, la fel ca ei, am urmat, urmez și voi urma zborul păsării Colibri înspre depărtările pline de mister, de unde vârfurile munților Carpați se înalță solitari deasupra văilor adânci și pășunilor roditoare.  Vara aceasta am călătorit împreună cu agenția Andyada N&D Tour, care mi-a deschis orizonturile cunoașterii culturii turistice. Fiecare călătorie a fost ca o arie de Vivaldi, înălțătoare și plină de o frumusețe sublimă, datorită domnișoarei agent transporturi și ghid, Ana-Maria Nedelcu, care a conceput fiecare traseu și program turistic în așa fel încât turistul să poată gusta frumusețea naturii și să înțeleagă în același timp vestigiile istorice și patrimoniul cultural al țării noastre.  Și nu numai pe plan local, fiindcă fiecare țară e o cornucopia simbolică în care se ascund varii frumuseți.

Am plutit pe valurile Lacului de Argint și  pe Dunărea Albastră până ce am descins pe țărmurile Serbiei, unde am vizitat, printre altele, renumita cetate Golubac. Apoi, revenind în România, am străbătut inima munților, visând la nemărginire și la libertate pe ritmul legănător al Mocăniței. Din înălțimi, am ascultat glasul învolburat al Cascadei Cailor și am urcat cu privirea până la norul gonitor, veșnic alunecând pe ochiul cerului. Am coborât în rugăciune la porțile Agapiei și Văraticului și am înțeles că Dumnezeu trăiește pururi în om. Am alergat cu zimbrii până la porțile istoriei, de unde naiul lui Pan răsuna în ecouri dacice peste văile străjuite de pădurile memoriei colective. Suntem români, să ne iubim țara și să-i cântăm frumusețea, înălţându-i o odă în metrul antic al călătoriei. Suntem călători, să trecem și granițele țării și să cunoaștem și alte culturi și apoi să ne întoarcem în patrie cu sentimentul întoarcerii acasă dintr-un exil neînduplecat, unde agonia dorului de țară și-a unit izvorul cu extazul frumuseții acestei lumi. Și să călătorim între prieteni, fiindcă fiecare drum e mai dulce și ușor când pasul tău se mișcă în același ritm cu pașii tovarășilor de drum.

Carpe Diem! Carpe Noctem! Carpe Itineris! Semper Peregrinator!

 

Prof. Dr. Andreea Smedescu