„CU PSD OLTENIA VA RĂMÂNE SĂRACĂ”- declară europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, candidat pe lista PNL pentru un nou mandat în Parlamentul European

0
214

Reprezentând de 12 ani Oltenia în Parlamentul European, Marian Jean Marinescu (PNL) este de departe cel mai harnic europarlamentar român. Realizările sale nu se limitează la cele 15 rapoarte ca raportor principal (situându-se pe primul loc între toți europarlamentarii români). Activitatea lui Marinescu se traduce în miliarde de euro de care profită și România: a facilitat accesul României la aproximativ 1 miliard de euro pentru proiecte de infrastructură de transport, a reușit creşterea în Parlamentului European a bugetului pentru transport după 2021 cu peste 6 miliarde de euro, precum și includerea tronsoanelor de cale ferată Timișoara-Moravița, Craiova-Calafat, București-Giurgiu și a drumuuluui Focșani-Albița între prioritățile de finanțare europene. Căsătorit și tată a trei copii,  Marinescu,  inginer de aviație, spune că aplică și în politică același principiu de bază din aviație: „Un avion proiectat pe hârtie trebuie să zboare. Așa este și în politică”, spune el. „Legile pe care le facem, felul în care folosim banii europeni trebuie să facă România, în ansamblu, să zboare. Dacă ajung doar în anumite buzunare, atunci  avionul numit România este dezechilibrat și nu zboară, ci se prăbușește”, spune politicianul liberal. Cât privește Oltenia, Marinescu, este de părere că Oltenia are nevoie de o autostradă care să o lege de Vest. „Investitorii vin din vest, iar fără investiții nu ieșim din sărăcie. Drumul expres pe care îl vrea PSD nu ne leagă de vest și nu ne va aduce investitori. Câtă vreme PSD se află la putere nu ieșim din sărăcie.”

 Domnule Marinescu, aș începe acest interviu cu o întrebare fundamentală: în ce credeți?

În munca făcută cu temeinicie, creativitate și sens, și în asumarea răspunderii.

În munca făcută cu temeinicie și sens?

Da. Vedeți, eu sunt inginer de aviație. Și voi rămâne toată viața mea inginer. Politician am devenit din 1992. Ca inginer am proiectat avioane, iar acele avioane desenate de mine pe hârtie au zburat. Așa este și în politică. Tot ce scriem pe hârtie ca strategie pentru țară, legile și politicile pe un domeniu sau altul trebuie să facă țara să meargă mai bine. Pentru mine ca europarlamentar folosirea banilor europeni trebuie să se traducă în creșterea nivelului de trai al tuturor cetățenilor. Banii europeni trebuie să facă România, în ansamblu, să zboare. Dacă ajung doar în anumite buzunare, atunci  avionul numit România nu doar că nu zboară, dar nici nu se ridică de la sol. Sau dacă reușește să se ridice, nu rezistă mult în aer, se prăbușește.

Vom reveni mai târziu la banii europeni. M-aș opri un pic la creativitate. Ca inginer înțeleg că îmbinați creativitatea cu datele tehnice, exacte. Dar ca europarlamentar care scrie legi, aveți libertatea de a fi creativ?

Sigur că da. Atât în scrierea legilor, dar mai ales în situații critice, limită, cum sunt negocierile. Dacă nu ești creativ să găsești soluții care să mulțumească toate părțile implicate nu ai succes într-o negociere.

Ca raportor al noii politici de transport europene (Mecanismul de Conectare a Europei-CEF) ați reuşit, culmea, în ciuda opoziției Președinției române a Consiliului, adică a guvernului PSD-ALDE,  includerea tronsoanelor de cale ferată Timişoara-Moraviţa, Craiova-Calafat, Bucureşti-Giurgiu precum şi a drumului Focşani-Albiţa în lista de priorităţi europene. Un alt rezultat excepţional: primul pas către accesul direct al autorităţilor regionale (consiliile judeţene) la fonduri europene. Apoi: creşterea în următorul exerciţiu financiar (2021-2027) a bugetului pentru transport cu peste 6 miliarde de euro și folosirea fondurilor disponibile din finanţarea pentru mobilitatea militară (circa 6,5 miliarde de euro pentru transportul civil. Mă gândesc că fără putere de convingere în rândul colegilor din toate statele membre, diplomație și creativitate în timpul negocierilor nu ar fi fost posibile aceste rezultate ? 

Eu voi spune doar că România va putea beneficia de aceste miliarde obținute în aceste negocieri  cu o singură condiţie: să aibă un guvern care să ştie şi să vrea să folosească fondurile europene nerambursabile, singurele care pot scoate din această criză prelungită infrastructura rutieră şi feroviară. Nu parteneriate public-private, cum vrea PSD-ul,  pentru că acolo banii se pot cheltui fără să dai socoteală nimănui. Cheltuirea fondurilor europene este verificată de OLAF.

Cum decurge o zi normală de muncă. Este adevărat că sunteți primul care vine la birou și ultimul care pleacă?

Da. Dar nu fac caz din acest lucru. Vin la birou în general în jurul orelor 8 dimineața, îmi verific corespondența, scriu la rapoartele mele, am întâlniri cu reprezentanți ai asociațiilor profesionale sau din industrie, particip la ședințele comisiilor unde sunt membru, merg la evenimente unde sunt invitat. În timpul sesiunilor de la Strasbourg sau când particip la negocieri programul se poate prelungi și până după miezul nopții, așa cum s-a întâmplat pe 8 martie anul acesta când am încheiat negocierile la CEF, la ora 3 dimineața.

Banii europeni. De ce după 12 ani de la intrarea României în UE Oltenia este tot săracă, ba chiar printre cele 7 cele mai sărace regiuni europene?

  Pentru că interesul PSD-ului este să țină Oltenia în sărăcie. De aceea nu folosesc banii europeni. În 12 ani nici un euro din fondurile europene nu a fost folosit pentru autostrăzi, și nici pentru spitale. Și în general, banii europeni au fost folosiți anapoda. Tot efortul unora ca mine care au reușit creșterea fondurilor europene sunt în van cu PSD la putere. PNL-ul va schimba radical filozofia de utilizare a banilor europeni.

Adică?

Prin folosirea banilor europeni doar pentru obiective industriale capabile să dezvolte pe termen lung o zonă. Oltenia este cea mai mare zonă rurală a țării. De 11 ani banii europeni sunt folosiți anapoda în Oltenia. De aici și sărăcia. Eu și colegii din PNL vom face în așa fel încât banii europeni să fie folosiți pentru dezvoltarea industriei de procesare a produselor agricole. Iar asta, în primul rând prin regândirea din temelii a felului în care se distribuie  banii europeni. Am propus ca banii să fie alocați pentru obiective industriale, în special procesare produse agricole, care dezvoltă economic o zonă. O dată propus acest obiectiv, vor fi alocați bani europeni pentru ce are acesta nevoie: pentru apă, pentru drum, pentru calificarea muncitorilor. Cu această abordare globală, o localitate va rămâne cu un obiectiv industrial care va asigura locuri de muncă, iar producatorii vor avea piață de desfacere.

  Domnule Marinescu, cetățenii vor să știe concret ce ați făcut pentru ei. Ce le răspundeți?

O întrebare legitimă. Voi răspunde cu plăcere. Dar am și eu o întrebare, la fel de legitimă.  Iar aceasta este: Ce trebuia să fac și nu am făcut? Parlamentul European este o fabrică de legi europene. Iar eu am fost raportor principal în acest mandat pentru 15 legi europene. Cel mai mare număr de rapoarte dintre toți europarlamentarii români. În plus, am încă 20 ca raportor alternativ („din umbră”) și cinci ca raportor pentru aviz. Este o satisfacție pentru mine când închid un dosar. Am închis de curând un dosar ca raportor al PE pentru viitoarea politică de transport europeană și încă două ca raportor al PPE. Cea mai mare satisfacție a mea este că ce impun eu în acea lege va aplica și neamțul, și francezul și olandezul. În PE se fac legi pentru toate statele membre, nu doar pentru România. Pentru politica de transport eu am propus și Parlamentul a susținut propunerea mea un buget de 48 de miliarde, iar parte din acești bani vor ajunge și în România. Pe lângă coridoarele mari de cale ferată, de la Predeal la Arad, de la București – Craiova, la Lugoj, eu am introdus în prioritățile de finanțare sectoare importante: Timișoara- Oravița, Craiova – Calafat, București – Giurgiu, cu speranța că poate se va construi podul care este de 12 ani fărâmat, și un sector rutier de la Focșani la Albița, ca să facem legătura cu R. Moldova. Și le-am introdus după ce Președinția României, adică PSD-ul, le scosese. Plus încă 300 de milioane păstrate pentru România pe un alt amendament. Ce am mai făcut pentru România? Am reușit amânarea închiderii minelor cu 7 ani. Pentru mine a fost important ca, în acești 12 ani, în fiecare weekend când am plecat acasă spre Craiova să o fac cu sufletul împăcat că mi-am făcut datoria față de țară și față de olteni.