Forumul Judecătorilor şi ‘rezistenţa’ de la Olt: Când magistraţii forţează legea la limita abuzului

1
549

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a dat în judecată Inspecţia Judiciară, pe două chestiuni care ţin de Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public. Scopul final era însă altul, fără legătură cu subiectul iniţial al litigiilor: sesizarea Curţii de Justiţie a a Uniunii Europene şi a Curţii Constituţionale a României cu OUG 77/2018, act normativ prin care s-a stabilit interimatul la conducerea Inspecţiei Judiciare. Povestea litigiilor este una presărată cu acţiuni care conduc inevitabil la concluzia că reclamanţii, deşi magistraţi, se apropie periculos de comiterea unui abuz de drept.

Litigiile ar fi rămas poate necunoscute dacă ziare.com nu publica vineri, 18 ianuarie, un articol cu titlul „Presedintele CSM si seful Inspectiei Judiciare intervin in procese ca sa nu fie sesizata CJUE”. Inspecţia Judiciară era acuzată că încearcă să blocheze sesizarea instanţei europene pentru că a cerut strămutarea procesului de la Tribunalul Olt la o altă instanţă. Am solicitat, în baza Legii 544/2001, motivele pentru care Inspecţia Judiciară a cerut strămutarea procesului, iar documentele puse la dispoziţie sunt pline de surprize.

Forumul Judecătorilor a trimis Inspecţiei Judiciare (IJ) două solicitări pe Legea 544/2001, după care, nemulţumită de răspuns, asociaţia a dat în judecată IJ la secţia contencios-administrativ a Tribunalului Olt. Procesul a fost deschis la Slatina pentru că, deşi se pretinde o asociaţie de interes naţional şi îşi desfăşoară activitatea la Bucureşti, Forumul Judecătorilor şi-a păstrat sediul oficial în Olt. FRJ a fost înregistrată în Slatina, în 2007, iar instanţele din Curtea de Apel Craiova (din care face parte Tribunalul Olt) sunt pline de membri şi simpatizanţi ai FJR.

Chiar secţia contencios-administrativ a Tribunalului Olt are mai mulţi judecători care sunt membri ai Asociaţiei Forumul Judecătorilor, iar alţii sunt colaboratori la revista Forumul Judecătorilor. Dintre cei 10 judecători ai secţiei, 7 se regăsesc pe lista semnatarilor memoriului redactat de Forumul Judecătorilor, în 2017, pentru retragerea proiectului de modificare a legilor justiţiei.

Nu mai puţin de patru judecători de la Tribunalul Olt au înaintat cereri de abţinere în procesul FRJ vs. IJ, tocmai pentru legăturile cu asociaţia profesională.: Sorinel Vasile, Anamaria Groza, Cosmin-Ionel Ungureanu şi Alina Mihaela Gioroceanu. Dacă primilor trei li s-au aprobat cererile, judecătoarei Gioroceanu i-a fost respinsă solicitarea, decizie luată de un alt judecător care a semnat memoriul FJR – Fănel Gabriel Arabelea. În aceste condiţii (70% dintre judecătorii secţiei au legături cu FJR, iar judecătoarea de caz ar fi preferat să se abţină), Inspecţia Judiciară a solicitat, la Curtea de Apel Craiova, strămutarea procesului la o altă instanţă.

Fondul acţiunilor FJR împotriva IJ este cel puţin la fel de interesant. Inspecţia Judiciară este dată în judecată pentru că, în urma unei solicitări pe Legea 544/2001, a transmis, după 10 zile, că răspunsul va fi oferit în termenul legal de 30 de zile. Deşi legea nu prevede obligaţia oferirii unei explicaţii pentru care instituţia are nevoie de 30 de zile pentru a transmite informaţiile solicitate, Forumul Judecătorilor a atacat în instanţă IJ, denunţând o aşa-zisă rea-credinţă, înainte ca termenul legal de 30 de zile să expire. Folosindu-se de această acţiune vădit neîntemeiată, Forumul Judecătorilor a atacat întâmpierea depusă de Inspecţia Judiciară, pentru a contesta calitatea legală a şefului instituţiei, Lucian Netejoru. Astfel, FJR solicită sesizarea CJUE şi CCR în virtutea faptului că desemnarea interimatului la conducerea IJ prin OUG încalcă un dreptul constituţional al CSM.

„Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe” – este definiţia abuzului de drept Codul de Procedură Civilă. O decizie care se apropie periculos de mult de situaţia în care se află FJR. Asociaţia, folosindu-se de cereri rămase fără obiect, urmăreşte scopuri fără legătură cu litigiile iniţiale, la o instanţă cu probleme de obiectivitate.

 

Pe data de 19 decembrie, judecătoarea Alina Mihaela Gioroceanu, magistrat care are legături cu una dintre părţile din proces, căreia i-a fost respinsă cererea de abţinere, a decis sesizarea Curţii Constituţionale, aşa cum a solicitat FJR, iar în privinţa sesizării CJUE urmează să se decidă după judecarea cererii de strămutare.

Forumul Judecătorilor este o asociație profesională a magistraților care a acaparat spațiul public în ultimii ani. De fiecare dată când statul de drept este amenințat, din neant apar petiții semnate de zici, sute, chiar mii de magistrați, sub cupola Forumului Judecătorilor din România. Iată că apar și primele urmări de natură procedurală și primele „incidente” judiciare. Întrebarea pe care orice om și-o pune, când zeci, sute, chiar mii de magistrați se antepronunţă, este: „Cine mai judecă aceste litigii?”

Concluzia este una cât se poate de clară: În ultima perioadă se observă o creştere a numărului activiştilor şi o scădere, direct proporţională, se pare, a judecătorilor care pot soluţiona litigii în legătură cu aspectele pentru care militează.

content-image

content-image

content-image

content-image

content-image

content-image

content-image

content-image

content-image

Sursa: știripesurse.ro

1 COMENTARIU

  1. Incercarea justiţiei române de a-şi demonstra existenţa în viaţa noastră de zi cu zi, nu este decât o campanie caraghioasă de publicitate şi care demonstrează încă o dată, lipsa de profesionalism şi obedienţa faţă de comenzile politice sau ale serviciilor.
    Justitia a cules de prin fabricile privatizate consilierii juridici, din CAP-uri tractoristi, dactilografii şi infractorii, populând cu aceştia justiţia română, în încercarea de a crea un sistem controlabil şi care să răspundă la comenzi, iar după anul 2004, când Băsescu a dat puteri nelimitate serviciilor secrete, a fost instituit „sistemul nulităţilor controlabile”, sistemul de justiţie fiind ocupat eminamente de către oameni şantajabili, ascultători capabili să răspundă comenzilor care vizau îndepărtarea oamenilor politici sau a oamenilor de afaceri incomozi. Odata ce dosarul ajungea în instanţă, Presedintii de instanta făceau completurile cum voiau ei. Cu ce judecători doreau, adică cei dispuşi să răspundă comenzilor. Erau aleşi cei despre care se ştia că se pot baza şi decizia de condamnare era deja gata.
    Majoritatea magistratilor ,,SUNT TORTIONARI” dar cum faptele lor nu au fost publicate foarte putini oameni cunosc acest aspect. Din punctul meu de vedere teroristi ca: ,,kovesi, tarcea, base, lazar, stanciu”etc. sunt si magistrati care dau ,,CINSTEA PE RUSINE” dispusi sa raspunda comenzilor ca:
    – CHIRCUSI NICOLAE CATALIN,
    – MARIN CALUSARU,
    – ANCA ELENA ANUTA,
    – LILIANA BALACI,
    – GEORGE CIOBANU,
    – PETCAN ROMEO-IULUAN,
    – CONSTANTIN LUIZ,
    – TRIFANESCU VALENTINA,
    – SILVIU VISAN etc.etc.
    Aceste grupuri de crima organizata sunt protejate de CSM, Ministerul Justiţiei, Ministerului Public, DNA şi DIICOT. Statul român este cel care practică terorismul împotriva propriilor cetățeni!!!”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here