Festivalurile folclorice – revenire spectaculoasă la origini

0
222

Destul de multe aspecte din viaţa poporului nostru au fost acoperite de nisipul uitării în aproape o jumătate de veac comunist. Separând cu grijă tot ce putea avea o cât de mică umbră de sacralitate, regimul ateu comunist a interzis orice manifestări având legătură cu Dumnezeu, cu cerul, cu transcendenţa, în general. Descoperite parcă de o mână nevăzută, aproape toate despre care credeam că au fost uitate au ieşit la lumină, au reînviat. Obiceiuri şi tradiţii de o vârstă cu însuşi poporul, căzute în mâlul istoriei, aruncate de vârtejuri cosmopolite sau antinaţionale, au răbufnit cu putere la suprafaţă în urma amplelor alunecări de teren care au condus la prăbuşirea regimurilor comuniste din toată Europa. Chiar şi de acolo, din străfundurile în care au fost silite să zacă, multe dintre obiceiurile şi tradiţiile acestui popor au continuat să trimită spre suprafaţă irizaţii diamantine – semn că în dreptul acela, sub pământul greu al ignoranţei comuniste, se ascund comori nepreţuite. Vreau să spun că jocurile, doinele şi baladele acestui popor, obiceiurile lui de nuntă, de botez, de înmormântare şi toate sărbătorile lui de suflet au fost scoase parcă dintr-o ladă de zestre comună, deschisă imediat după ce lacătele comuniste ale înlănţuirii noastre spirituale au fost sparte şi aruncate cât colo. Aşa putem acum să ne desfătăm sufletele, în deplină libertate, cu tot ce are mai sfânt şi mai frumos acest popor.

Aproape toate localităţile din judeţ au acum o zi a lor, o zi de sărbătoare, de petrecere şi voie bună, când cântecul şi jocul se dezlănţuie şi încălzeşte inimile aproape îngheţate de grijile cotidiene. Cele mai recente evenimente de acest gen au fost în ziua Sfântului Ilie, la Coloneşti şi Şerbăneşti. Ambele comune sunt păstorite de primari al căror destin s-a confundat cu istoria postdecembristă a respectivelor localităţi. Nicolae Stan la Coloneşti şi Titi Peligrad la Şerbăneşti au scris efectiv istorie, schimbând faţa comunei lor şi aşezând-o temeinic cu faţa către soarele dezvoltării. L-am văzut pe Nicolae Stan cu câtă emoţie a trăit întreaga zi de 20 iulie, când a avut loc a XV-a ediţie a Festivalului Căluşeresc „Ilie Martin”. Deşi bolnav, şi-a amânat internarea în spital ca să fie prezent la marele eveniment, care nu are loc decât odată pe an. Precum un şcolar în faţa unui examen, se plimba tot timpul printre oameni, parcă voia să le ia pulsul, să se convingă că tot ce se întâmplă pe scenă este pe placul inimii lor. Dar putea să stea liniştit, căci toate formaţiile care s-au perindat pe scena amplasată pe stadionul comunal au demonstrat calităţi artistice veritabile, pe măsura talentului lor şi a muncii instructorilor şi coordonatorilor.

Festivalul de la Coloneşti a fost deschis de orchestra şcolii generale din localitate, cu un colaj instrumental, după care au urcat pe scenă vestite formaţii căluşereşti din judeţul nostru: Optaşi-Măgura, Pârşcoveni, Coloneşti, Vâlcele, Scorniceşti, Corbu, Curtişoara, Dobrun, Potcoava, dar şi din Bârla, Hârseşti şi Stolnici din judeţul vecin, Argeş.

Înainte de a fi un joc, căluşul este un ritual, rămăşiţă a unui obicei păgân practicat cu multe milenii în urmă, închinat unei divinităţi cabaline, venerate de strămoşii românilor în epocile bronzului şi fierului. Tainele şi caracterul războinic al dansului îl plasează în complexul cultural indoeuropean, de după marea invazie în Europa a arienilor din India, de pe la 3500 î.Hr. Aşadar, căluşul este milenar, la origini un dans solar, războinic. Este atestat în nordul şi sudul Dunării numai la români, aromâni şi meglenoromâni.

Cele mai importante vetre căluşereşti din judeţul Olt sunt concentrate pe Valea Iminogului, Valea Olteţului, Valea Plapcei şi Valea Oltului, respectiv, în comunele: Brâncoveni, Cârlogani, Cezieni, Coloneşti, Curtişoara, Dobrun, Drăgăneşti, Icoana, Izvoarele, Leleasca, Mărunţei, Morunglav, Movileni, Oporelu, Optaşi Măgura, Sârbi Măgura, Osica de Jos, Osica de Sus, Perieţi, Poboru, Potcoava, Priseaca, Radomireşti, Schitu, Scorniceşti, Stoicăneşti, Şerbăneşti, Teslui, Valea Mare, Vâlcele, Vitomireşti. Încă o dată, la Coloneşti, căluşarii prezenţi acolo au demonstrat că jocul lor – cea mai veche şi mai complexă dintre formele coregrafice ritualice româneşti – va găsi totdeauna drumul cel mai scurt către inimile spectatorilor. Şi chiar dacă ploaia dezlănţuită intempestiv a ameninţat pentru câteva momente desfăşurarea în condiţii normale a spectacolului, până la urmă totul a fost OK. Spectatorii au rezistat eroic rafalelor de ploaie, mobilizaţi şi de prestaţia inspirată, ca de obicei, a prezentatorului Romică Preoteasa. În partea a doua a spectacolului, au susţinut recitaluri membri ai Ansamblului Profesionist „Doina Oltului”, totul încheindu-se cu un grandios foc de artificii, care a colorat cerul înstelat al Coloneştilor. Abia acum, inimosul primar Nicolae Stan s-a liniştit şi a putut să-şi tragă răsuflarea, satisfăcut pentru o Zi a Comunei pe deplin reuşită.

La Şerbăneşti a fost a IX-a ediţie a „Sărbătorii Secerişului”, o manifestare de suflet a primarului Titi Peligrad, care a ţinut ca Ziua Comunei Şerbăneşti să aibă, în afara semnificaţiei sacre date de sărbătoarea religioasă a Sfântului Ilie, şi o semnificaţie laică, celebrând un moment esenţial din viaţa oricărui sătean: secerişul grâului. După primirea invitaţilor, a urmat vernisajul expoziţiei „Drumul Pâinii”, unde am reîntâlnit o venerabilă exponentă a ştiinţei etnografice româneşti, mereu tânăra Rada Ilie. Aceasta, cu patosul recunoscut, le-a vorbit celor prezenţi despre drumul pâinii, pornind de la bobul de grîu semănat în pământul fertil, până la bobul de grâu transformat în făină din care se face pâinea cea de toate zilele, dar şi cea pentru ocazii speciale: pâinea pentru ursitori, pâinea miresei, pâinea soacrei, cozonaci, colaci, colindeţi, mucenici etc. A urmat un program artistic susţinut de formaţii artistice din Şerbăneşti şi GAL Ghimpeţeni, după care a avut loc festivitatea de premiere a cuplurilor care au împlinit 50 de ani de la căsătorie, precum şi a elevilor Şcolii Gimnaziale Şerbăneşti, cu rezultate deosebite la Evaluarea Naţională din acest an. Şi la Şerbăneşti, membri ai prestigiosului ansamblu profesionist „Doina Oltului” au susţinut recitaluri extraordinare. De asemenea, invitaţii speciali Valentin Sanfira şi Violeta Constantin s-au întrecut în a-i ţine „în priză” pe spectatori, dar bomboana pe colivă (că tot eram la Sărbătoarea Secerişului) a fost recitalul de excepţie susţinut de privighetoarea cântecului oltenesc, Emilia Dorobanţu.

Şi la Coloneşti, şi la Şerbăneşti, cea mai puternică echipă politică şi administrativă care a condus Oltul vreodată, în frunte cu preşedintele CJ Olt, Marius Oprescu, a ţinut să fie prezentă în mijlocul localnicilor, să le împărtăşească bucuria şi să-i asigure de tot sprijinul, în continuare. Un semnal de unitate pe care judeţul Olt îl lansează în orizontul veşniciei româneşti, în perspectiva împlinirii Centenarului Unirii, la 1 decembrie. Un semnal pe care primarii noştri l-au receptat în întreaga lui rezonanţă. Mi-am dat seama de asta şi când l-am auzit pe primarul Iulian Bărăscu, prezent la Coloneşti, vorbind despre Ziua Comunei Poboru, din 6 august. Invitând interpreţi din Moldova, din Transilvania şi Banat, domnia sa intenţionează să unească prin cântec, la Poboru, toate provinciile româneşti. Astfel încât, alături de „La mulţi ani, Coloneşti!” şi „La mulţi ani, Şerbăneşti!”, adăugăm de pe acum şi un „La mulţi ani, Poboru!”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here