După anul 1989 multe dintre societățile românești, mari sau mici, cu capital de stat, au intrat în faliment, fiind practic distruse, juridic și faptic.
Oltul nu a fost nici el ocolit: în agricultură, toate fostele IAS-uri, complexele agricole de creșterea porcilor, bovinelor sau păsărilor, fiind rase de pe suprafața pământului. SUINPROD SA Caracal, cu toate fermele anexă, AVICOLA Scornicești, COMECEREAL, CEREALCOM, toate IAS-urile și agroindustrialele, toate CAP-urile și alte zeci de unități agricole au avut aceeași soartă: lichidarea lor judiciară (falimentul) și, practic, distrugerea lor totală sau parțială. Instituția care aplică procedura falimentului este Tribunalul în raza cărui își are sediul social societatea sau organizația respectivă.
Tribunalul Olt, în cazul județului nostru, prin președintele acestei instituții, a desemnat un judecător sindic care să urmărească procedura legală în acest sens. Acesta a avut posibilitatea să desemneze un lichidator judiciar autorizat și un administrator judiciar.
În anul 1999 a apărut în România o primă formă de organizare profesională a lichidatorilor judiciari: Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). Magistratul și lichidatorul trebuiau să aibă în atenție, cu prioritate, două aspecte: asigurarea pazei bunurilor și a documentelor existente (state de plată, acte contabile, administrative, etc.). Numai că, din vina și iresponsabilitatea unor magistrați – este un termen dur dar mi-l asum cu responsabilitate – lichidatorii au făcut ce-au vrut ei, fără a se urmări modul în care se asigură paza bunurilor și a actelor, documentelor și valorifică patrimoniul existent. Nu ne propunem să analizăm modul în care aceste societăți au fost vandalizate, vândute pe degeaba, ca fier vechi…
Ne propunem să analizăm un aspect pe care secția comercială, din cadrul județului Olt, lichidatorii sindici (judecători din cadrul acestei secții) lichidatori judiciari și administratori judiciari, l-a neglijat “penal”, încălcând în acest fel mai multe acte normative. Arhiva, documentele societăților lichidate au fost – în multe cazuri, abandonate, distruse total sau parțial (prin ardere, furt, acțiunea unor factori naturali, etc)! Legea obligă pe judecătorul sindic să solicite, să urmărească și să protejeze actele, documentele societății aflate în lichidare judiciară. Sunt prevăzute sume de bani pentru ca acestea să fie depozitate corespunzător și predate către o societate autorizată.
Lichidatorii judiciari sunt obligați să notifice Arhivele Naționale Județene în situația declarării falimentul societății pe care o administrează, în termen de 30 de zile de la pronunțarea acesteia. Această notificare este însoțită de o copie de pe sentința dată de către Tribunal!
Numai că, la Olt, rare sunt cazurile când lichidatorii fac acest lucru sau când aceștia predau arhiva unui agent economic autorizat. În legea nr. 85/2014, la art. 64 și 151 se stipulează clar că: „lichidatorul judiciar este obligat… să aplice sigiliile, inventarieze bunurile și să ia măsuri corespunzătoare pentru conservarea lor”.
Art. 151 (1): „vor fi puse sub sigilii: magaziile, depozitele…, arhiva, contractele…”
Până la predarea arhivelor societăților aflate în faliment către operatori economici autorizați, aceștia au obligația să păstreze documentele deținute în condiții corespunzătoare, asigurându-le împotriva distrugerii, degradării, sustragerii… (Legea 16/1996, republicată). Înainte de a declara juridic falimentul unei societăți comerciale, judecătorul sindic va analiza din toate punctele de vedere modul în care s-a recuperat prejudiciul datorat și o situație cu modul în care s-a soluționat problema documentelor și arhivei societății în cauză. Din nefericire pentru mulți salariați din județul Olt, domnii noștri magistrați n-au catadicsit să urmărească și aceste prevederi legale, spre deosebire de alți colegi din țară care, chiar la primele termene de judecată s-au interesat serios de soarta documentelor și a arhivei.
Iată ce ne-a declarat un lichidator judiciar oltean: „… am rămas surprins că la Olt, niciodată n-am fost întrebat ce fac cu arhiva… la București, de pildă, la primul termen m-a făcut zob: „… unde-i arhiva, vreau clar să-mi prezentați data viitoare, cu documente și fotografii, cum se păstrează și să-mi dai oferte pentru predarea ei…”
Da pentru că, în caz contrar, se poate ajunge la adevărate traume în masă: oamenii nu-și pot obține dreptul la pensie, cum se întâmplă cu mii de oameni în județul Olt. Arhiva de la fostele IAS-uri este în cele mai multe cazuri mucegăită, statele de plată incomplete, chiar distrusă parțial. O mare unitate economică, de exemplu, SUINPROD SA Caracal, a fost abandonată de lichidatorul Jianu în podul casei părintești din Fălcoiu. Sunt zeci de firme lichidate a căror arhivă nu se mai găsește, de pildă: APROD Slatina, IAS Radomirești, CONSAT, ALH Drăgănești-Olt, SMA Caracal, FNC Caracal, SMA Rusănești (distrusă parțial), COMCEREAL Olt (distrusă parțial).
În județul nostru este o singură societate autorizată legal pentru depozitare și utilizare arhivă SC ECOROMEDIA ARHIVARE SRL. Din discuția cu directorul acesteia, dra. Mihaela Enache, am înțeles că sunt foarte mulți oameni care vor să-și înainteze dosarul spre pensionare, dar nu mai pot primi adeverințele legale. „… noi avem în depozit arhiva primită de la unii lichidatori sau de la societăți economice care n-au spațiu de depozitare și apelează la depozitul și serviciile noastre. Dar, mă doare sufletul când vin la noi, aproape zilnic, oameni, cei mai mulți foști lucrători în agricultură, nevoiași, care nu găsesc arhiva societăților unde au lucrat. Din păcate noi nu-i putem ajuta prea mult, poate cu o informație în plus, și nici Arhivele Naționale nu le pot oferi prea multe informații. Este, cred eu, o vină comună, a lichidatorilor, a Tribunalului și a celor care au deținut arhiva”.
Din păcate nimeni, până acum, nu a fost tras la răspundere pentru aceste acte de neglijență și mari daune produse unor oameni a căror bătrânețe este umbrită de iresponsabilitatea unora care n-au respectat legea.
Situația, surprinzător, persistă și în continuare la Tribunalul Olt. Vă oferim, doar câteva imagini, recent surprinse, unde arhiva unei importante companii din Slatina, intrată în faliment, este total distrusă (prin furt, abandon, influența intemperiilor).
Ce ziceți domnilor președinți ai Tribunalului Olt (n.r. care s-au succedat la conducerea instituției din 1990 și până în prezent), magistrați de la secția comercială, lichidatori sau administratori judiciari? Rușine acelora care și-au bătut joc de bătrânețea unor concetățeni de-ai noștri!
R.D.
