Confiscarea extinsă se poate aplica „numai dacă există probe certe că bunurile respective provin din activităţi infracţionale”, este un alt amendament depus la Codul Penal, care va fi votat în şedinţa Comisiei speciale pentru legile justiţiei care va avea loc marţi, de la ora 15.00.
La comisia pentru legile justiţiei au fost depuse peste 100 de amendamente la proiectul de modificare a Codurilor Penale. Iniţiatorii sunt parlamentarii PSD, ALDE şi UDMR.
La comisia pentru legile justiţiei au fost depuse peste 100 de amendamente la proiectul de modificare a Codurilor Penale. Iniţiatorii sunt parlamentarii PSD, ALDE şi UDMR.
Astfel, conform unui amendament depus de social-democratul Eugen Nicolicea, „cei care divulgă «date privind desfăşurarea urmăririi penale, de natură a afecta imaginea publică a celor cercetaţi, a induce în opinia publică ideea vinovăţiei lor sau a zdruncina în orice fel prezumţia de nevinovăţie» să fie pedepsiţi cu închisoare de la şase luni la doi ani sau cu amendă”.
Nicolicea mai propune ca „reţinerea sau arestarea unei persoane pe motive vădit netemeinice şi esenţial nelegale, se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la un an sau amendă, precum şi cu interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică. Cu pedeapsa prevăzută la alin. (3) se sancţionează şi expunerea publică a unei persoane reţinute, arestate sau condamnate în posturi infamate care îi pot leza demnitatea şi aduce atingere imaginii sale publice”.
Deputatul PSD, Eugen Nicolicea, a cerut ca sistemul judiciar să aibă o definire clară, argumentînd că este nevoie de o definiţie a acestuia pentru a se şti dacă este sau nu independent.
„Cu privire la sistemul judiciar, nu am nimic împotriva termenului, numai că vreau şi eu o definiţie. Pentru că, neştiindu-se ce este, nu ştim dacă are independenţă. Dacă nu ştim dacă are independenţă, nu ştim dacă CSM are ce să apere. De asemenea, ne-am trezit prin toate MCV-urile, GRECO şi aşa mai departe să apărăm independenţa sistemului judiciar. Să ne dea cineva o definiţie şi atunci, dacă are independenţă, vă asigur că vom face totul ca să îi apărăm independenţa. Dacă o are. Neexistând o astfel de definiţie, am tras o concluzie că ar putea să fie instanţele plus parchetele – asta din butonul CSM, când am apăsat şi am văzut că din sistemul judiciar lipsea CSM. Deci autoritatea judecătorească din care eliminăm CSM ar putea să fie sistemul judiciar. (…) Am cerut data trecută să veniţi cu definiţia sistemului judiciar. Niciun judecător sau procuror nu a propus această definiţie. Şi cred că judecătorii şi procurorii ştiu foarte bine ce înseamnă folosirea unor termeni exacţi şi nu e voie să se folosească sintagme de presă, nişte noţiuni care nu sunt definite nici în Constituţie, niciunde”, a spus Eugen Nicolicea în cadrul şedinţei Comisiei special pentru legile justiţiei.
Mai mult, deputatul PSD spune că nici pericolul pentru ordine publică nu are o definiţie exactă.
Şi deputatul PSD, Cătălin Rădulescu, propune ca pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani, cu excepţia infracţiunilor comise cu violenţă, să se execute la domiciliu.
În plus, pedepse cu închisoarea la domiciliu se aplică şi în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea peste trei ani, doar cu vârsta de cel puţin 60 de ani a celor care suferă de boli grave sau incurabile stabilite prin lege, amamelor cu copii şi a gravidelor, cu excepţia persoanelor care au săvâşit infracţiuni cu violenţă.
Rădulescu mai vrea ca prin „consecinţe deosebit de grave” să se înţeleagă o pagubă materială mai mare de patru milioane lei, faţă de două milioane lei cât este în prezent în lege, iar pedeapsa la darea de mită să scadă şi să fie închisoarea de la şase luni la cinci ani, faţă de doi la şapte ani.
Deputatul UDMR Marton Arpad a depus un amendament potrivit căruia confiscarea extinsă „se poate aplica asupra bunurilor dobândite ulterior intrării în vigoare a Legii pentru modificarea şi completarea Codului Penal numai dacă există probe certe că bunurile respective provin din activităţi infracţionale”.
De cealaltă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat, pe 11 mai, că nu va susţine amendamentele din proiectul de modificare a Codului Penal care vizează introducerea infracţiunilor de ,”rea-credinţă” şi „gravă neglijenţă” sau alte incriminări care aduc atingere independenţei justiţiei.
Printre aspectele discutate, într-una dintre şedinţele Comisiei speciale au fost şi mărturia mincinoasă, favorizarea infractorului, compromiterea intereselor justiţiei, abuzul în serviciu, predarea, primirea ori acceptarea de promisiuni de bani sau alte foloase, existând mai multe variante de propuneri.
CSM reaminteşte că pe rolul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei se află, în procedură parlamentară, proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal. Totodată, membrii CSM mai precizează că vor continua demersurile instituţionale pentru un cadru normativ care să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, dar şi realizarea unei justiţii eficiente, bazată pe „proceduri predictibile”.
Sursa:www.mediafax.ro
